Procentul celor care nu s-au prezentat la vot in Moldova la al doilea tur de scrutin a continuat să fie mare - 47 %, adică aproape jumătate din populația cu drept de vot. Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, sociologul Doru Petruți susţine ca alegerile au fost cîștigate de Igor Dodon în Moldova, și pierdute de același Dodon în voturile diasporei.
Europa Liberă: Dumneavoastră ați publicat o postare pe Facebook în care ați spus că sondajele au fost mai precise ca niciodată, adică ele nu mint. Dar cât de mult s-a minţit în această campanie electorală?
Doru Petruți: „Sondajele în această campanie electorală au măsurat inclusiv minciunile spuse pe parcursul întregii campanii. Şi pot confirma că ele au ajuns la oameni şi au fost luate în calcul atunci când s-a votat. A fost o campanie pe alocuri medievală, dincolo de minciună, argumentele utilizate şi negativismul mai ales în turul doi, cred că au întors Moldova cu câţiva ani înapoi. Dar ăsta nu a fost un lucru întâmplător, a fost o strategie utilizată de Igor Dodon. Să nu credem în întâmplare. A fost o strategie electorală menită să ţină candidata Maia Sandu în discuţii cu discurs defensiv, discuții cu foarte multe negaţii, discuţii care s-o menţină pe electoratul ei, şi să nu-i permită câştigarea pe segmente noi de electorat.
Din păcate, candidata Maia Sandu nu a ştiut să depăşească această capcană. Și s-a dovedit că societatea nu are mecanismele necesare pentru a opri un tăvălug de campanie brodat cu foarte multe minciuni, cu foarte multe acuze, cu elemente ce ţin de homofobie, un amestec uluitor al bisericii pe care l-am avut. Foarte, foarte multe elemente care nu au de fapt prea multă legătură cu secolul 21 în care trăim. Dar acestea au fost strategiile şi posibilităţile candidaţilor şi am ajuns la rezultatul la care am ajuns după turul doi.
Eu aş avea o observaţie, sau o felicitare mai degrabă, pentru candidata Maia Sandu, pentru că, până la urmă, a fost o lecţie dată întregii clase politice pe care Moldova a avut-o, aş putea spune, în ultimii 20 de ani. E un rezultat mare, chiar dacă e o înfrângere, chiar dacă numărul de voturi nu a fost suficient. Avem în vedere condiţiile, resursele pe care le-a avut la dispoziţie, rezultatul obţinut de Maia Sandu îl calific ca pe o lecţie dată întregii clase politice, şi să o încurajăm să rămână în politică, să producă acea schimbare pe care toţi ne-o dorim. Şi, de asemenea, şi speranţa că va exista suficientă luciditate pentru a învăţa din greşelile campaniei, îndeosebi greşelile din turul doi.”
Europa Liberă: Mulţi, foarte mulţi alegători sunt de părere că a învins minciuna, manipularea, fraudele. Şi ura devine şi mai accentuată într-o tabără şi în cealaltă tabără şi că populaţia a câştigat revoltă şi dezbinare. Despre aceasta se vorbeşte. Şi dacă va creşte revolta, cine şi cum poate să o oprească?
Doru Petruți: „Acest tip de electorat, nu este niciun secret, el este în Republica Moldova de foarte mulţi ani. Aduceţi-vă aminte de profilul alegătorului pentru PCRM, seamănă foarte mult.”
Europa Liberă: Izbitor de mult.
Doru Petruți: „Da, izbitor de mult. Şi trebuie să înţelegem că aceste 830.000 de voturi s-au obţinut de la oameni care trăiesc cu noi, sunt lângă noi şi vor fi şi din această săptămână şi mai departe tot lângă noi.”
Europa Liberă: Bine, dar nu există un consens naţional.
Doru Petruți: „Şi nu aş da atât de mult vina pe electorat, pe modul în care este el. Vina e a celor care nu au reuşit să-i convingă pe aceştia, nu au reuşit să le adauge o anumită cultură politică în tot acest timp.”
Europa Liberă: În societatea moldavă nu există un consens naţional. Jumătate din populaţia ţării spune că nu este reprezentată de preşedintele Igor Dodon. 47% din alegători nu s-au prezentat la vot. Despre ce vorbeşte acest lucru?
Doru Petruți: „Este adevărat. Dar să ne uităm un pic pe cifre, lăsând la o parte diaspora, pentru că diaspora, pe lângă felicitări şi exercițiul extraordinar de care au dat dovadă, haideţi să ne uităm un pic cum stau lucrurile pe intern şi să vedem că în turul doi alegerile s-au pierdut în Republica Moldova, nu în afara ţării. Şi s-au pierdut la distanţă mare. Candidatul Igor Dodon, pe lângă voturile din turul întâi, plus cele din partea candidatului Ciubaşenco, care, cel mai probabil, au mers în direcţia lui, a mai obţinut 70.000, poate chiar 80.000 de voturi în plus.
Candidata Maia Sandu nu a reuşit să obţină mobilizare pe intern. Decalajul între ei a fost semnificativ pe teritoriul Republicii Moldova. Şi sunt lucruri de care trebuie să ţinem cont măcar la alegerile din 2018. Datorită configuraţiei electoratului nostru, a nivelul lui de educaţie şi cultură politică, și a preferinţelpr pe care le are, înjurându-l pentru opţiunile pe care le are, bune sau rele, sau ne conving, sau nu ne conving, dar, cu siguranţă, înjurându-l, nu vom ajunge să îi câştigăm simpatia şi voturile. Iar asta a fost una dintre marile greşeli, aroganţa şi îngâmfarea, şi etichetarea electoratului de stânga, electorat de la care, în mod normal, trebuiau obţinute nişte voturi, măcar de la cei cu viziuni mai moderate de centru şi care nu erau atât de radicale opţiunile pe care le aveau. A fost una dintre greşelile pe care, după părerea mea, se poate de învăţat pe viitor.”
Europa Liberă: Ce se poate întâmpla dacă noul preşedinte, socialistul Igor Dodon, nu va ţine cont de vrerea tuturor cetăţenilor? El s-a declarat preşedintele tuturor cetăţenilor, dar a insistat pe ideea că va interzice curentul unionist, că soluţionarea problemei transnistrene poate fi prin federalizarea Republicii Moldova obţinută şi multe alte declaraţii, că se va implica în procesul educaţional, va schimba anumite discipline, din istoria românilor în istoria Moldovei. Ţinem minte că şi pe timpul comuniştilor au fost tentative şi acele tentative au scos lumea în stradă şi guvernarea comunistă a fost nevoită să cedeze. Ce se va întâmpla acum, dacă domnul Dodon nu ţine cont de vrerea întregii populaţii?
Doru Petruți: „În primul rând, cred că ar trebui să facem o diferenţă semnificativă între elementele prezente în discursul politicienilor în timpul campaniei electorale şi ce urmează, în speţă, pentru preşedintele Igor Dodon în exercitarea funcţiei. Cred că lucrurile se vor nuanţa semnificativ pe fiecare temă în parte. Şi, de fapt, eu cred că de azi noapte deja se gândesc lucruri ce ţin de viitorul politic nu numai al preşedintelui PSRM, ci şi lucruri legate de partid.
Dacă ar fi să tragem o linie după acest exerciţiu, vedem că partea dreaptă a eşichierului politic e practic dezmembrată, cu patru partide din cinci aflate sub pragul electoral, iar PSRM are Preşedinţia, are o platformă în parlament. Aţi văzut singuri rezultatele la nord şi la sud. Cu siguranţă, vor viza şi Chişinăul. Şi, sigur, obiectivele lor se vor îndrepta spre o anumită tactică adoptată pentru 2018. Din această perspectivă, eu cred că vectorul de comunicare, în speţă preşedintele, va avea o politică semnificativ diferită faţă de lucrurile despre care s-a vorbit în campanie.”
Europa Liberă: Dar cetăţenii au votat şi pentru acele promisiuni care s-au făcut în campania electorală. Chiar mulţi dintre ei au votat aceste făgăduieli ale candidatului pe atunci în prezidenţiale.
Doru Petruți: „Da. Probabil, o parte din acele promisiuni vor fi îndeplinite conform calculelor de ordin politic, pe care cei din PSRM şi le vor face. Au o ecuaţie oricum deloc simplă, pentru că şi specificul acestei campanii de tur doi, am avut doi candidaţi care, practic, a fost aproape imposibil să-şi ia votanţi dintr-o parte sau alta. Eu au trebuit să vizeze segmente noi pe care să le mobilizeze faţă de turul întâi. Aici a fost un alt element care a tranşat soarta alegerilor din turul doi, candidatului Maia Sandu i-a lipsit, de fapt, o luciditate şi o strategie clară în privinţa identificării segmentelor de populaţie care să fie mobilizate pentru turul doi.
Diaspora a fost insuficientă şi rezultatele pe raioane, şi rezultatele pe intern au arătat acest lucru, că nu s-au obţinut puncte suplimentare sau suficiente pentru a tranşa, deşi posibilităţi erau. Pe mine m-a surprins să văd lipsa practic totală a expertizei de ordin sociologic în echipa Maiei Sandu. Şi de aici se trag foarte multe greşeli de ordin strategic şi ale planurilor care s-au desfăşurat în turul doi.”
Europa Liberă: Până acum domnul Dodon era în opoziţie, spunea că luptă cu sistemul, cu oligarhia. Acum el face parte din sistem? El e sistemul?
Doru Petruți: „Vom avea parte în perioada următoare de o ecuaţie politică foarte interesantă, pentru că, pe de o parte, avem, să numim aşa, puterea reală, cei care deţin guvernul şi majoritatea în Parlament. Un alt pol al puterii, chiar dacă simbolic, ar fi cel al preşedintelui. Iar un alt jucător important ar putea fi poziţia.
Fără îndoială, dreapta trebuie să ia nişte decizii şi să regândească, să se reconfigureze, pentru că până în 2018 nu mai e aşa de mult timp. Acest triunghi al forţelor politice relevante, vom vedea fiecare dintre ei cum se poziţionează şi ce obiective îşi pun în 2017 măcar. Să vedem cine și pe cine se vor pune tunurile şi ce schimb de mesaje şi teze vor avea loc pe acest triunghi al puterii.”
Europa Liberă: Victoria domnului Dodon arată că a crescut cumva dependenţa de Kremlin? Moldova rămâne satelitul Moscovei? Şi ce se va întâmpla cu parcursul european?
Doru Petruți: „N-aş amesteca lucrurile, pentru că preşedintele Igor Dodon nu are atribuţii concrete, iar opţiunea, cel puţin, de până acum a guvernului şi a primului ministru, şi a majorităţii parlamentare este una clar pro-europeană. Influențele Federaţiei Ruse aici s-au simţit, se vor simţi, nu cred că au crescut, odată cu alegerea preşedintelui Igor Dodon. Chiar şi acest tip de mesaje preşedintele Igor Dodon va trebui şi va fi forţat de funcţie să şi le nuanţeze foarte mult, dacă îşi doreşte să devină un vector foarte important.”
Europa Liberă: Ce credeţi, moldovenii vor continua să aleagă străinătatea, să părăsească ţara? Ce se va întâmpla?
Doru Petruți: „Lucrul acesta ţine foarte mult de condiţiile de trai și de nivelul economic, şi de oportunităţile pe care le oferă Republica Moldova. Sigur, e un moment încărcat emoţional. După orice alegeri există o bună parte din populaţie dezamăgită, dar deciziile acestea sunt foarte profunde şi serioase, și nu cred că cineva va lua decizii prea pripite. Alegerea preşedintelui, de fapt, nu ne schimbă viaţa mult, dar este un capital simbolic, emoţional al acestei funcţii. Oamenii au anumite dorinţe, s-au identificat cu unul sau altul dintre candidaţi, dar emoţiile acestea, până la urmă, se vor estompa.”
