API și CJI au prezentat cel de-al al șaptelea raport de monitorizare a mass-media în campania electorală pentru alegerile prezidențiale 2016, raport care a cuprins perioada 6 – 11 noiembrie. Concluziile ce decurg din cele observate sunt departe de a surprinde pe cineva: în cele mai multe cazuri, jurnalismul a fost înlocuit cu tehnicile de manipulare a alegătorilor.
O convorbire cu datele raportului în faţă cu directorul executiv al API, Petru Macovei.
Europa Liberă: Cel de-al 7-lea raport de monitorizare a mass media în acest sezon al alegerilor. Raportul constată un comportament în cea mai mare parte nepotrivit al mass media şi în această campanie electorală: partizanat, manipulări, defăimări, dezinformări. Ce vi se pare deosebit de îngrijorător în comportamentul instituţiilor media pe parcursul acestei campanii?
Petru Macovei: „Tocmai acest lucru - că spre deosebire de campaniile electorale precedente am asistat la un val, la un număr foarte mare de materiale care nu doar că au interpretat sau au speculat anumite detalii din campania electorală, anumite detalii din biografiile candidaţilor, declaraţiile acestora, dar a fost un mare număr de materiale care au transmis falsuri informaţionale despre aceștia.
Instituțiile media, televiziune, inclusiv cele cu acoperire naţională care beneficiază de frecvenţe, iar frecvențele sunt un bun public, au utilizat aceste resurse publice în scopuri de defăimare a anumitor concurenţi electorali, pentru transmiterea unor informaţii vădit neadevărate. Iar atunci când acestea au fost public dezmințite nu au revenit pentru a informa publicul.
Astfel, ne-am pomenit într-o situaţie foarte urâtă când, pe de o parte, concurenţii electorali în campania pentru alegerile prezidenţiale, în special în turul doi al scrutinului, nu au avut acces la instituţiile mass-media pentru a-şi transmite mesajele, pentru a da detalii despre programele lor electorale. Pe de altă parte, instituţiile mass-media propriu-zise s-au antrenat în campanie de denigrare a acestora.”
Europa Liberă: Aţi cerut demisia membrilor CCA, cărora le-aţi reproşat cu nu ar fi respectat legislaţia, că ar fi tolerat comportamentul certat cu legislaţia şi deontologia a unor instituţii media. Pe de altă parte, CCA respinge acuzaţiile şi spune că „a depus toate eforturile ca această campanie să fie reflectată echilibrat şi echidistant”, aşa cum ne-a declarat chiar preşedintele CCA, Dinu Ciocan. În opinia dvs. ce ar fi putut face totuşi CCA şi nu a făcut?
Petru Macovei: „Mă surprinde să aud această declarație a președintelui CCA că ar fi depus toate eforturile în situaţia în care nu a făcut chiar nimic această instituţie publică plătită din banii contribuabililor pentru a garanta accesul cetăţenilor la informaţii obiective, inclusiv despre această campanie electorală. Ce anume nu a făcut? Haideți să le luăm pe rând.
CCA a decis, greu de înţeles de ce, că într-o campanie electorală de 30 de zile să monitorizeze instituţiile mass-media o dată la zece zile. Ceea ce este o greşeală strategică. Din punctul meu de vedere s-a făcut intenţionat acest lucru pentru a nu deranja marii proprietari de media cu controale foarte dese. Din punctul meu de vedere, ar fi trebuit să existe rapoarte mult mai frecvente. De ce? Pentru că noi avem o legislaţie – Codul Audiovizualului – care prevede aplicarea sancţiunilor graduale. Prima sancţiune este avertizarea publică, urmează amendă minimă, amendă media, maximă etc.
Din experienţa precedentelor campanii electorale aplicarea acestui mecanism gradual nu s-a dovedit a fi foarte eficient. De aceea este important să fie monitorizările cât mai dese şi nu doar în campania propriu-zisă. Or, la noi, în Republica Moldova, campania neoficială a început cu câteva luni înainte de data oficială de începere a acesteia. Or CCA s-a autoexclus de la aceste monitorizări. A început efectiv să monitorizeze şi să aplice sancţiunile corespunzător, din data de 30 septembrie, începutul oficial al campaniei, şi ne-am pomenit la sfârşitul alegerilor că avem două rapoarte şi jumătate. Avem sancţiuni care au fost aplicate şi nu au nici un efect.
Al doilea lucru pe care îl imputăm CCA-ului este lipsa controlului asupra organizării dezbaterilor electorale la posturile TV cu acoperire naţională. Legea obligă radiodifuzorii naţionali să desfășoare dezbateri. Noi am asistat însă la situaţia când o parte din radiodifuzorii cu acoperire naţională - şi în primul rând este vorba de televiziunile aflate sub controlul oligarhului Plahotniuc - nu au organizat dezbateri în orele de maximă audienţă, seara. Unii le-au mimat şi le-au organizat dimineaţa când nu le-au privit nimeni.
În acest fel, concurenţii electorali, şi mă refer la cei din turul doi de scrutin, atât Dodon, cât şi Maia Sandu nu au avut acces la publicul telespectator în orele de maximă audienţă. Prime TV, de exemplu, nu a organizat dezbateri seara, în schimb în orele de maximă audienţă seara au pus pe post, în unele cazuri, anumite materiale care au transmis informaţii defăimătoare despre aceeaşi candidată, Maia Sandu. De aici şi concluzia că unele posturi TV au ales deliberat să nu organizeze dezbateri seara, contrar legislaţiei, ci să se implice în campanie de denigrare a candidaţilor.”
Europa Liberă: Aţi declarat că, având la îndemână toate pârghiile legale pentru a diminua falsurile şi manipularea în audiovizual, CCA a inventat motive să nu facă acest lucru, protejându-i, de fapt pe unii patroni de media. Trebuie să înţelegem, prin urmare, că „unii patroni media” au un control substanţial asupra CCA?
Petru Macovei: „Sunt convins de acest lucru. Când zic unii patroni de media, mă refer în primul rând la domnul Plahotniuc. Lipsa unor controale şi a unor sancţiuni mai dese îl favorizează pe el, în primul rând, şi trustul media pe care îl controlează. Mă refer însă şi la instituţiile media controlate de PSRM. Ele tot ar fi trebuit să fie ţinta unor sancţiuni deoarece au difuzat falsuri informaţionale în această perioadă despre candidata Maia Sandu, în mod special.
Aţi putea întreba despre situaţia Jurnal TV care tot a fost ţinta unor sancţiuni. Toţi radiodifuzorii sunt egali în faţa legii, iar CCA trebuia efectiv să se ocupe de ceea pentru ce este plătit de către contribuabilii acestei ţări şi anume să monitorizeze, să sancţioneze radiodifuzorii pentru a garanta accesul cetăţenilor la informaţie obiectivă. Să ne aduce aminte, în ultima săptămână CCA a aplicat repetat aceeași sancţiune – amendă maximă – radiodifuzorilor care au încălcat legislaţia, cu toate că legea spune foarte clar că trebuie să existe o aplicare graduală a sancţiunilor. CCA urma să aplice, cel puţin, interdicţia de a plasa publicitate.
Membrii CCA, din raţionament pe care eu personal nu pot să le înţeleg, au decis să aplice aceeaşi sancţiune, urmare a două controale, pentru aceeaşi încălcare. Din punctul nostru de vedere, aceasta este o dovadă a faptului că se încearcă să se evite conflicte directe cu unii proprietari de media şi mă refer în primul rând la proprietarul trustului General Media Group (GMG).”
Europa Liberă: În reacţia pe care am obţinut-o de la preşedintele CCA, el afirma că sancţionarea radiodifuzărilor s-a făcut în conformitate cu legislaţia. Un nou Cod al audiovizualului aşteaptă de mai multă vreme să fie votat în Parlament. Cum va schimba acest document, dacă nu comportamentul redacţiilor, atunci măcar prestaţia şi instrumentele de intervenţie ale CCA?
Petru Macovei: „În mod normal, acest document ar trebui să schimbe, bineînțeles, prestația CCA-ului, pentru că îi va oferi mecanisme şi pârghii suplimentare de intervenţie în cazurile de încălcare a legislaţiei. În opinia mea, chiar şi actualul cadru legislativ oferă CCA-ului suficiente mecanisme pentru a interveni dacă e nevoie. Din păcate, autoritatea naţională de reglementare în audiovizual – CCA – nu a învăţat lecţiile campaniilor precedente. Poţi să ai un cadru legislativ oricât de perfect. În situaţia în care ai însă nişte funcţionari care nu se gândesc în perspectivă, şi mă refer aici şi la CCA şi la CEC, pentru că avem aceeaşi situaţie cu votul peste hotare, în situaţia în care nu se învaţă nişte lecţii din situaţiile care s-au întâmplat anterior poţi să modifici cadrul legislativ, să-l îmbunătăţeşti şi să-l faci oricât de perfect, dar există reaua credinţă şi intenţia de a bloca anumite procese.”
Europa Liberă: Au fost de văzut reacţii la acest raport despre faptul că cei vizaţi şi ruşinaţi nu dau – cum s-a spus – şi nici nu vor da două parale pe faptul că sunt arătaţi cu degetul pentru malpraxis jurnalistic. Ce este de făcut în asemenea împrejurări? Să se aştepte noi alegeri, noi acte legislative ca să se constate aceeași realitate?
Petru Macovei: „E nevoie să avem o structură de autoreglementare eficientă şi nu una formală. Acum avem una formală şi ineficientă. Dincolo de aceasta este nevoie, sigur, şi de o mai presiune din partea celor care practică jurnalism corect şi deontologic. Este nevoie de o mai mare presiune din partea acestei părţi „sănătoase” a presei, dar şi a publicului. Publicul trebuie să exercite mai multe presiuni.
Înţeleg că nu suntem în situaţia să avem un public foarte elevat şi educat în spiritul consumului critic al mass-media, dar sper că în perioadele următoare să existe mai mulţi cetăţeni care să reclame un astfel de comportament să depună plângeri, inclusiv la CCA. Apropo, la CCA au existat plângeri din partea consumatorilor de presă care s-au plâns pe prestaţia sub orice critică a unor televiziuni care au transmis diverse falsuri internaţionale. Aceste plângeri ar trebui să fie examinate eficient, corect şi onest de către CCA.”
