E posibil ca serviciile secrete rusești din regiunea transnistreană să fi fost implicate în alegerile prezidențiale din Republica Moldova, susțin experți și analiști politici de la Chișinău. În opinia acestora, grupurile de alegători din stânga Nistrului, care s-au prezentat masiv la vot în recentul scrutin prezidențial în comparație cu alegerile anterioare, nu puteau fi organizate fără acordul serviciilor rusești care controlează regiunea transnistreană, spune analistul Petru Bogatu. Detalii de la Nicu Gușan.
Locuitorii regiunii estice a Republicii Moldova, situate pe malul stâng al Nistrului, au putut vota la alegerile prezidențiale la una din cele 30 de secții amplasate în dreapta Nistrului.
Două dintre aceste birouri electorale au fost deschise și în satul Varnița din raionul Anenii Noi, unde în turul II, pe listele suplimentare, au votat de două ori mai mulți alegători decât se prezentaseră la primul tur.
Cota aceasta de participare i-a surprins întâi de toate pe președinții secțiilor de votare, care au spus că nu au mai văzut până acum un asemenea activism manifestat de cetățenii moldoveni cu domiciliul în Transnistria.
Presa a mediatizat pe larg situația de la secțiile de votare în cauză, jurnaliștii au surprins zeci de microbuze și autocare care au transportat, în ziua alegerilor, grupuri de alegători care se contraziceau în declarații privind modul în care a fost organizată transportarea lor.
Unii spuneau că și-au plătit drumul, fiecare în parte, alții afirmau că asistența ar fi fost oferită de liderul administrației de la Tiraspol, Evgheni Șevciuk.
Nici conducătorii auto nu păreau foarte convingători atunci când răspundeau la întrebarea reporterilor despre caracterul benevol al curselor electorale.
Mai mulți analiști politici, printre care și Petru Bogatu, se declară convinși că motivarea și organizarea unui număr atât de important de alegători nu ar fi fost posibilă fără implicarea serviciilor secrete rusești care, lucru cunoscut, spun analiștii, controlează regiunea din stânga Nistrului:
„Evident că pe teritoriul transnistrean astfel de lucruri, fără implicarea serviciilor militare, și serviciilor secrete rusești, și a administrației de la Tiraspol, astfel de lucruri sunt absolut imposibile. Oricine care cunoaște starea de lucruri de dincolo de Nistru, știe că acest teritoriu este controlat cap-coadă de Moscova. Este pentru prima oară când acest lucru se vede foarte clar. Factorul transnistrean nici pe vremea lui Voronin n-a jucat un rol atât de semnificativ în alegerile de la noi.”
Europa Liberă: Cum credeți că ar trebui să reacționeze autoritățile de la Chișinău, și credeți că o astfel de implicare poate fi dovedită?
„Eu cred că ar trebui să reacționeze dur. Țin să vă amintesc despre o decizie judecătorească de aici, la Chișinău, în care se constata că Ambasada Rusiei a fost implicată direct în cumpărarea de deputați, pe banii unor interlopi. Nu am văzut o reacție pe măsură a Ministerului de Externe, a Guvernului Republicii Moldova, ceea ce mi se pare un lucru absolut incalificabil, pentru că această slăbiciune de care dă dovadă puterea, nu face decât să încurajeze un amestec străin, ingerințe clandestine care sunt foarte periculoase, și care sunt extrem de nocive chiar pentru actuala putere, pentru că provoacă fel de fel de suspiciuni de cârdășie, de acceptare tacită, și multe alte lucruri de acest gen.”
La părerea lui Petru Bogatu, nu faptul că cetățenii moldoveni din stânga Nistrului au participat la alegeri este miezul problemei, ci „caracterul organizat”, adică „sub influența unor factori externi”. Și directorul Asociaţiei pentru Politică Externă, Victor Chirilă a adreasat un apel autorităților constituționale ale Republicii Moldova îndemnându-le să investigheze foarte probabilul scenariu de implicare a serviciilor rusești în alegerile prezidențiale:
„Având în vedere că aceste suspiciuni există, ar fi bine ca să fie claritate, iar SIS-ul să-și facă meseria și să investigheze. Dacă se adeverește că au existat mii de oameni, care au venit forțați, plătiți... sigur, este prezumția nevinovăției, nu putem să afirmăm, noi doar avem suspiciuni, făcând o comparație cu alegerile precedente. De data asta am văzut un număr extraordinar de mare, și am văzut din mai multe reportaje media că unii oameni nu puteau răspunde de ce au venit, unii spuneau că au venit colectiv. Având în vedere aceste lucruri, este important ca SIS să investigheze și să răspundă clar dacă a fost s-au nu. Dacă a fost, atunci acesta este un caz grav, și poate fi calificat drept un atentat la democrația noastră.”
Serviciul de Informații și Securitate al Republicii Moldova nu a răspuns deocamdată la solicitarea postului Radio Europa Liberă de a confirma sau dezminți presupusa implicare a serviciilor secrete rusești în alegeri.
Cert este că în ultima perioadă, presa internațională a scris despre implicarea Rusiei în alegerile din mai multe țări, din Europa dar și dincolo de Oceanul Atlantic.
Potrivit Agerpres, la începutul lunii noiembrie, cancelarul Germaniei, Angela Merkel, a declarat că Rusia, prin intermediul atacurilor cibernetice sau al unor acțiuni de dezinformare, ar putea încerca să influențeze alegerile legislative germane din 2017, cum a făcut-o și în trecut. Kremlinul a respins categoric orice acuzații și aluzii privind implicarea sa în desfășurarea scrutinelor din alte țări.
