La trei ani de la instituire, serviciul de mediator comunitar pentru etnici romi rămâne practic nefuncțional, deşi foarte necesar pentru a facilita integrarea romilor în comunitate. Este principala concluzie a unui studiu prezentat de Coaliția „Vocea romilor”, ce reunește 27 de ong-uri promotoare a drepturilor etnicilor romi.
Instituit în urma cu trei ani, serviciul de mediator comunitar urma să faciliteze dialogul între autorităţile locale şi etnicii romi. Guvernul promitea să facă posibilă în maxim doi ani angajarea a 48 de mediatori comunitari în 44 de localităţi populate preponderent de etnici romi. Obiectivul nu a fost atins, ba dimpotrivă numărul mediatorilor a coborât de la 32 persoane în 2014, la 10 care mai activează în prezent. Potrivit studiului făcut public de Coaliţia „Vocea romilor”, procesul de angajare a mediatorilor a fost stopat practic în 2015, când s-a produs descentralizarea financiară. Cheltuielile pentru activitatea mediatorilor comunitari, ca şi pentru alte servicii sociale, au fost trecute in responsabilitatea autorităţilor locale. La începutul lunii iunie, Guvernul a aprobat un nou plan de acţiuni pentru susţinerea populaţiei de etnie romă în care şi-a reconfirmat intenţia de a angaja până în anul 2020, 47 de mediatori comunitari. În documentul guvernamental se precizează însă că angajările se vor face în limita resurselor bugetare locale.
Lipsa resurselor financiare este unul din principalele argumente pe care le invocă unii primari atunci când sunt întrebați de ce nu angajează un mediator comunitar, se arată în studiu. Tudor Şonţu, primar al satului Ochiul Alb, din raionul Drochia, sat unde ar locui în jur de 350 de etnici romi, mi-a confirmat că lipsa resurselor financiare ar fi principala problemă.
„Nu avem această unitate de personal, mediator comunitar, şi nu ne-o finanţează nimeni. La noi la primărie, guvernul primeşte statele de personal şi acum ne-a mai redus câteva unităţi de personal, şoferul şi specialistul pe tineret şi sport. Se mai aşteaptă nişte reforme şi din câte am înţeles încă o să se mai reducă. În urma optimizării ne-au tăiat acum şi din buget. Credeam că o să ne rămână vreo 60 de mii şi o să putem construi gard la grădiniţă. Ne-au tăiat şi pe aceştia. Mai pe scurt, suntem într-o situaţie dificilă. Nu avem o copeică zăranie.”
Costurile anuale pentru un mediator se ridică estimativ la 31 de mii de lei, se arată în studiul prezentat de coaliţia „Vocea Romilor”. În studiu se mai constată că unii primari refuză să angajeze mediatori comunitari întrucât consideră că funcţiile acestuia s-ar suprapune cu cele ale asistentului social.
Autoarea studiului Laurenţia Filipschi, magistru în administrare publică, a prezentat mai multe date care ar proba necesitatea mediatorului comunitar. Ea spune că în puţinele localităţile unde acest serviciu funcţionează, numărul tinerilor romi şcolarizaţi este în uşoară creştere, majoritatea etnicilor romi au fost trecuţi la evidenţa medicului de familie, iar numărul celor care au acces la alocaţii din partea statului aproape că s-a dublat:
„Aceste date demonstrează că instituţia mediatorului comunitar îşi îndeplineşte atribuţiile, că în comunităţile rome unde a fost angajat acest mediator comunitar lucrurile se schimbă spre bine, în mod special pe segmentul de şcolarizare, acces la servicii medicale şi încadrarea în câmpul muncii. Studiul scote în evidenţă şi anumite lacune, probleme ce ţin de colaborarea între autorităţile publice de nivelul 1, mediatori comunitari şi comunitatea romilor, care nu oferă durabilitatea şi eficienţa la care ne-am aşteptat de la această instituţie a mediatorului comunitar.”
Experta consideră că statul mediatorului comunitar ar trebui consolidat. Iar una din soluțiile cele mai viabile în acest moment ar fi revenirea la situaţia inițială din 2013 când serviciul de mediator comunitar era finanţat de Guvern, de la bugetul de stat şi nu din cele locale. Potrivit estimărilor prezentate de autoarea studiului, angajarea mediatorilor comunitar în cele 44 de localităţi populate preponderent de etnici romi ar costa bugetul de stat circa 1,5 miliarde de lei anual. Un plafon greu de suportat în condiţii de criză, spun unii experți. Alții susțin că mai devreme sau mai târziu guvernul va trebui să dea darea de seama pentru lista de priorități şi locul pe care a situat dezvoltarea comunității etnicilor romi.
