CEC a trimis luni Curţii Constituționale procesul-verbal cu rezultatele celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidențiale din 13 noiembrie. CC urmează să se pronunțe asupra legalității alegerilor în termen de zece zile de la primirea actelor de la CEC, dar nu mai devreme de soluţionarea definitivă de către instanţele de judecată a contestaţiilor depuse conform procedurilor stabilite de legislaţie. Secretarul general al Curţii Constituţionale, Rodica Secrieru, a declarat că la începutul lunii decembrie magistrații vor pronunța verdictul.
Europa Liberă: Încercăm să aflăm deznodământul alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova. Vorbim despre etapa postelectorală. Comisia Electorală Centrală a transmis raportul către Curtea Constituţională pentru a fi validate rezultatele scrutinului prezidenţial. E clar când va fi pronunţat acest verdict?
Rodica Secrieru: „Încă nu este clar. Avem un termen prevăzut de lege, în maxim 10 zile de la prezentarea actelor Comisiei Electorale Centrale. În acelaşi timp, mai avem o altă constrângere, că trebuie să aşteptăm în mod obligatoriu hotărârile instanţelor de judecată, ceea ce înseamnă că se mai adaugă câteva zile. Există câteva contestaţii pe rolul instanţelor. Nu ştim încă câte, pentru că ieri am formulat solicitări către instanţele de judecată să ne prezinte această informaţie. Mai e un alt lucru, că mai au şi instanţele de judecată acest termen de a examina, plus posibilitatea contestării în instanţa superioară, ceea ce mai adaugă câteva zile. Vom vedea imediat ce primim informaţia de la instanţele de judecată, câte sunt şi cam care ar fi termenul estimativ. În mod cert săptămâna aceasta nu se reuşeşte, nici tehnic, pentru că noi primim nu numai raportul Comisiei Electorale Centrale, însă şi actele de însoţire. Deci, noi verificăm, practic, toate procesele verbale şi actele care sunt la dosar, contestaţiile.”
Europa Liberă: Deci, ca să se pronunţe magistraţii Curţii Constituţionale trebuie să aveţi hotărârile judecătoreşti, din moment ce există litigii în instanţe trebuie să se pronunţe aceste instanţe, pentru că autoritatea constituţională nu are dreptul să examineze contestaţia?
Rodica Secrieru: „Exact. În acest proces intervin mai multe autorităţi. Este Comisia Electorală Centrală, care are o parte a acestui proces, generalizarea rezultatelor, contestaţiile sunt competenţa instanţelor de drept comun şi deja confirmarea rezultatului final este Curtea Constituţională. Deci, trebuie să aşteptăm fiecare dintre aceste etape să se împlinească şi după aceea Curtea Constituţională va putea să se pronunţe.”
Europa Liberă: În societatea moldavă se discută acum, poate mai mult ca niciodată, despre o eventuală decizie a Curţii Constituţionale, dacă pot fi validate rezultatele alegerilor şi dacă pot fi invalidate aceste alegeri. În ce caz pot fi invalidate rezultatele alegerilor?
Rodica Secrieru: „În acest moment, teoretic pot fi şi confirmate, şi infirmate. Acum depinde ce informaţii vom avea la dispoziţie. În principiu, Curtea Constituţională lucrează cu actele care îi sunt prezentate, raportul CEC şi hotărârile judecătoreşti, care confirmă existenţa unor încălcări eventuale. Acum discutăm la modul teoretic.”
Europa Liberă: Cât de grave trebuie să fie aceste încălcări ca să se ajungă să se spună că rezultatele alegerilor au fost invalidate?
Rodica Secrieru: „Iată aici şi stă întrebarea. În funcţie de gravitatea încălcărilor care vor fi constatate, atunci se va putea lua şi o decizie. Ar putea fi vorba de o încălcare care este locală, un singur individ a avut de suferit, să zicem, sau e o problemă de sistem. Şi atunci sigur că gravitatea este de o altă natură şi ar putea avea un impact asupra rezultatului final. Se verifică de la caz la caz. De aceea şi spun că aşteptăm hotărârile instanţelor de judecată, pentru a vedea despre ce volum de încălcări discutăm şi despre ce gravitate a încălcărilor este vorba.”
Europa Liberă: Rezultatele alegerilor pot fi anulate luand in calcul primul si al doilea tur sau doar ale turului doi? Că şi aici apar nuanţe diferite, interpretări diferite. Pentru că înţeleg că nici legislaţia nu e perfectă la capitolul în ce caz poate fi vorba despre validarea rezultatelor finale ale alegerilor prezidenţiale, mai mult legislaţia face trimitere doar la cele parlamentare.
Rodica Secrieru: „E o imperfecţiune legată de modul în care se examinează aceste contestaţii, că au fost și discuţii, un ping-pong între organele electorale şi instanţele de judecată. După aceea şi Curtea Constituţională a intervenit chiar de două ori cu precizări legate de competenţă. În mod cert, nu poate Curtea Constituţională să examineze aceste contestaţii, pentru că nu poate administra nici probe, nu poate invita martori ca să verifice a fost omul acela la secţia de votare şi a fost realmente împiedicat să voteze sau nu. Şi atunci sigur că trebuie să ne bazăm pe hotărârile instanţelor de judecată. Când vorbim despre posibilitatea anulării, dacă o încălcare poartă o natură sistemică, atunci poate fi anulat întreg procesul, cum am avut cazul când votul secret a fost încălcat, s-a anulat întreg procesul şi s-a reluat de la zero exerciţiul. Dacă însă încălcarea vizează doar turul doi, este local şi poate fi limitat doar la constatarea în privinţa turului doi, atunci se anulează doar turul doi. Deci, în funcţie de natura încălcării. De altfel, până la ziua de astăzi turul întâi nu a fost contestat, puteau să conteste în instanţele de judecată. Prin urmare, toţi concurenţii au acceptat rezultatul turului întâi, în principiu, acolo s-ar trage linia. Nu prea aş vedea cum ar fi afectat turul întâi, dar dacă vor fi, trebuie să vedem în contestaţiile care au fost formulate.”
Europa Liberă: Aţi spus ceva mai devreme că, confirmarea acestor rezultate ale alegerilor are loc doar după epuizarea tuturor litigiilor în instanţele de drept comun şi doar în limita încălcărilor constatate de către instanţele de drept comun, dar acest lucru tot s-ar putea tergiversa, pentru că instanţa nu poate chiar imediat să anunţe decizia.
Rodica Secrieru: „Nu foarte mult, pentru că în cadrul litigiilor electorale instanţele de drept comun au termene limitate. Este vorba de trei-cinci zile. Aceasta e pentru un nivel de jurisdicţie, dacă vorbim în fond, dacă se contestă în recurs cam aceleaşi termene ar fi aplicabile. Eu cred că în interiorul acestor zece zile câte le are Curtea Constituţională ca să se pronunţe vor veni şi hotărârile instanţelor de judecată. S-ar putea ca termenul Curţii Constituţionale să se prelungească puţin, pentru că avem şi noi nevoie de timp să procesăm aceste hotărâri judecătoreşti, până vin la noi, până se transmit fizic şi după aceea până le citim şi vedem toate argumentele şi le incorporăm într-o hotărâre a Curţii Constituţionale.”
Europa Liberă: Şi poate ar fi cazul să mai vărsaţi puţină lumină, li s-a încălcat dreptul la vot cetăţenilor din străinătate sau, totuşi, votul nu este un drept absolut?
Rodica Secrieru: „Dacă li s-a încălcat sau nu ne vor spune instanţele de judecată, pentru că cele care constată sunt instanţele de judecată unde s-au adresat şi cetăţenii. Acum despre natura dreptului de a vota, este un drept relativ, drept absolut pentru comparaţie este dreptul la viaţă sau dreptul la demnitatea umană, care nu poate fi atins. Dreptul la vot se exercită în limitele stabilite de legislaţie. Statul poate să modeleze anumite reguli pentru a exercita acest drept de vot. Aceasta înseamnă că anumite categorii nu pot vota sau că au nevoie de anumite documente ca să meargă la secţia de votare. Teoretic, dacă ar fi absolut, aş putea merge la secţia de votare şi fără buletinul de identitate, pentru că am dreptul să votez. Dar statul a impus anumite condiţii pentru a putea verifica şi identitatea persoanei, liberul exerciţiu al votului sau secretul votului.”
Europa Liberă: Dar acest lucru va fi luat în calcul, atunci când magistraţii vor examina?
Rodica Secrieru: „Vom lua în calcul legislaţia şi vom lua în calcul constatările instanţelor de judecată. Dacă vor fi stabilite anumite încălcări de către instanţă şi atunci noi, rolul Curţii Constituţionale este să pună în balanţă dacă încălcările deja constatate au influenţat sau nu substanţial rezultatul final al votului.”
Europa Liberă: Dar am auzit un avocat care apără drepturile celor din diasporă spunând că repetarea turului doi al alegerilor nu poate fi solicitată în cererea de chemare în judecată, ci poate fi decisă doar de Curtea Constituţională.
Rodica Secrieru: „Înţeleg de ce avocatul a afirmat acest lucru. Are dreptate, în fond, pentru că în cererile din instanţele de judecată ei merg cu drepturile individuale ale cetăţenilor. În măsura în care se constată că acestor cetăţeni le-a fost încălcat dreptul de a vota, Curtea Constituţională urmează să cuantifice aceste încălcări, câte sunt, câţi cetăţeni au fost împiedicaţi să voteze şi dacă numărul acestora a putut să influenţeze rezultatul final al alegerilor.”
Europa Liberă: Se zice că 4.000 de moldoveni nu ar fi putut să-şi exercite dreptul la vot. Pentru Curtea Constituţională e un număr impunător?
Rodica Secrieru: „Haideţi să vedem constatările de către instanţele de judecată, că sunt 1.000, poate 3.000. Vedem că şi la Comisia Electorală Centrală sunt contestaţii colective. Acum trebuie să vedem câte sunt recunoscute de către organele electorale, câte sunt de către instanţele de judecată, să le numărăm, să le cuantificăm şi atunci putem să dăm o cifră mai apropiată de realitate. Însă trebuie să facem distincţia între încălcarea dreptului individual de a vota şi influenţa acestor încălcări asupra rezultatului final. Dacă vorbim de o diferenţă de 1.000 de voturi între doi candidaţi, atunci da, faptul că 1.000 de cetăţeni nu au putut să voteze aceasta ar influenţa rezultatul final.”
Europa Liberă: Lăsaţi să se înţeleagă că cifra de 68.000 care face diferenţă între Igor Dodon şi Maia Sandu și nu pot să influenţeze într-atât de mult rezultatele alegerilor de aceste 4.000 de voturi?
Rodica Secrieru: „Din numărul acesta sigur este, totuşi, un criteriu obiectiv. Atunci când avem o diferenţă mai mare între candidaţi, sigur că trebuie să existe un număr de încălcări mai mare sau o gravitate mai mare, ca să poţi să vorbeşti despre anularea alegerilor. Sigur că anumite încălcări pot fi constatate, acum rămâne să vedem dacă ele au influenţat sau nu rezultatul final. Şi în cazul dat, criteriul matematic tot intră în calcul.”
Europa Liberă: În Republica Moldova aşa se zice: câţi jurişti atâtea păreri. Un expert în drept constituţional, domnul Alexandru Arseni, spune că magistraţii Curţii Constituţionale ar avea suficiente argumente pentru a invalida alegerile prezidenţiale, în cazul în care rezultatele acestui scrutin sunt contestate în instanţele de judecată şi ajung în vizorul Înaltei Curţi.
Rodica Secrieru: „E foarte simplu să comentezi când eşti în afara Curţii Constituţionale şi nu trebuie să iei o decizie. Eu mă îndoiesc, pentru că nici noi nu avem informaţia completă. Nu cred că domnul Arseni are informaţia completă, cel puţin, cea ce se află pe rolul instanţelor de judecată pentru a se putea pronunţa că au afectat aceste încălcări rezultatul final al alegerilor. Rămâne să vedem ceea ce au stabilit instanţele de judecată şi după aceea să vorbim despre încălcări.”
Europa Liberă: L-am mai auzit şi pe preşedintele Curţii Constituţionale, domnul Alexandru Tănase, care a făcut trimitere la cazul Austriei, atunci, la 1 iulie 2016, Curtea Constituţională din Austria a invalidat rezultatele alegerilor din ţara lor, pentru că în jur de 100 de plicuri cu care austriecii îşi exprimase dreptul la vot au fost sigilate incorect. E un precedent şi pentru Moldova?
Rodica Secrieru: „E un precedent cu o singură nuanţă. Ca să explic cazul Austriei, plicurile acelea sigilate induceau un dubiu asupra întregului vot prin corespondenţă, care s-a exercitat în proporţie de 500.000 de votanţi. Şi sigur că atunci când nu poţi fi sigur că celelalte voturi au fost integre, votul a fost anulat. A fost o greşeală de sistem în cazul acesta şi nu doar încălcări individuale. Din cauza aceasta Curtea Constituţională a şi anulat. E un caz fără precedent. Iarăşi, vorbesc despre o anumită gravitate a încălcărilor care se constată sau proporţii. Deci, 500.000 raportat la toţi cetăţenii şi la diferenţa dintre cei doi candidaţi, că diferenţa era extrem de mică, era de doar 1%, sigur că atunci votul pus în dubiu ar fi putut influenţa rezultatul final. Curtea Constituţională din Austria a anulat rezultatul turului doi şi el se repetă în 4 decembrie curent.”
Europa Liberă: Şi încă o precizare. Unul dintre actorii politici din Republica Moldova, mă refer la Partidul Comuniştilor, ei au făcut proteste la Curtea Constituţională, spunând că decizia din 4 martie nu e o decizie corectă. Mai au impact aceste acţiuni pe care le organizează comuniştii?
Rodica Secrieru: „În general, noi nu lucrăm sub presiunea străzii, indiferent de proteste, că sunt ale comuniştilor sau ale altora. Sigur că e bine ca aceste proteste să rămână în limitele legale şi să nu devină violente. În ceea ce priveşte argumentele comuniştilor legate de hotărârea din 4 martie, este un fapt împlinit, această hotărâre este recunoscută de toată comunitatea nu numai naţională, dar şi internaţională. Au fost trimişi observatori la alegeri, exerciţiul a avut loc. E deja cam târziu să mai punem în discuţie hotărârea Curţii Constituţionale din 4 martie. Avem şi un preşedinte potenţial ales. Probabil, fiecare actor politic face declaraţii în funcţie de agenda sa politică, nu am putea să o comentăm.”
Europa Liberă: Rămânem în aşteptarea verdictului pe care urmează să-l pronunţe Curtea Constituţională, cel mai probabil, până la jumătatea lui decembrie.
Rodica Secrieru: „Eu cred că chiar mai devreme. Aşteptăm zilele acestea confirmarea din partea instanţelor de judecată. Și în funcţie de aceasta vom pune termenul cel mai proxim posibil, ţinând cont de capacităţile Curţii Constituţionale de a le procesa.”
