Producători de fructe, legume şi struguri de masă, exportatori, reprezentanți ai reţelelor de supermarketuri din Republica Moldova şi din ţările din regiune s-au reunit la Chişinău pentru a discuta despre calitatea mărfurilor livrate de agricultori. Este prima întâlnire de acest fel care a adunat participanți din întregul lanț comercial, la care s-a discutat sincer despre problemele din domeniu. Valentina Basiul a participat la dezbatere şi relatează.
„Noi suntem deprinși să vină la noi şi să ia marfa şi să plece. Asta e o mentalitate învechită şi trebuie să treacă nu un an şi nu doi până vom ajunge la o altă mentalitate”.
Indiferent că sunt producători mai mari sau mai mici, că au livrat marfă doar în Federaţia Rusă sau au încercat să iasă şi pe piaţa UE, că sunt conservatori sau în pas cu timpurile, majoritatea celor care practică agricultura în Republica Moldova au o meteahnă: nu gândesc cu doi paşi înainte. Prin urmare, constată experţi din domeniu, mulţi agricultori îşi vând marfa la pieţele en-gros şi mizează pe un singur atu – preţurile mici.
Potrivit economistului de la Organizaţia Naţionilor Unite pentru Alimentație şi Agricultură Andriy Yarmak, vremurile în care veneau tirurile direct în plantaţie au trecut, într-o economie de piaţă fără strategii de marketing fermierii nu vor avea succes nici în Est şi nici în Vest.
„Piaţa aşteaptă de la noi produse, nu materie primă. Deja nu mai e suficient să creştem mere şi să le culegem, trebuie să le sortăm, să le ambalăm, să le păstrăm şi să le livrăm consumatorilor. Această misiune este pe seama producătorului, indiferent că o face din investiții proprii sau prin intermediul cooperativelor”.
Andriy Yarmak mai spune că fermierii trebuie să-și scoată din cap verbul a aştepta şi în loc să se plângă de diverse deficiențe să încerce pentru început să cucerească piaţa internă şi să semneze contracte cu lanțurile de supermarketuri.
Sergiu Zabolotnîi de la Asociaţia producătorilor de struguri recunoaşte că marfa de import de pe rafturile magazinelor autohtone este mai atractivă, într-o oarecare măsură de vină ar fi, după părerea lui, comoditatea şi lipsa de disciplină.
„Pentru asta trebuie să-i cultivăm, nu numai am legăm via şi ne-am dus toamna şi am strâns-o, trebuie s-o stropim, să le dăm fertilizare, noi ne bazăm numai pe ploaie şi pe pământ, pe cei doi factori care ne hotărăsc soarta”.
Europa Liberă: Este vorba de educație până la urmă?
„Este vorba de educaţie. Argumentarea care e? N-avem bani - nu stropim, n-avem bani – nu cumpărăm ambalaj. Şi nu suntem noi aşa de desciplinaţi. Noi stocăm şi vrem preţuri mari de la bun început, adr trebuie să mergem la un risc”.
Experţii Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură, ai BERD şi ai organizaţiei partenere din RM – Federaţia Naţionala a agricultorilor AGROInform şi-au propus să organizeze o serie de întâlniri între fermieri, retaileri şi exportatori pentru ca aceştia să afle din primă sursă ce nu fac corect şi de ce pierd la capitolul calitate. Unii specialişti sunt convinşi că existe multiple oportunități, interne şi externe, care pe termen mediu şi lung pot duce la crearea locurilor de muncă în agricultură şi salarii mai mari sau la creșterea nivelului de bunăstare.
