În Rusia a fost lansat în cinematografe filmul „Cei 28 de soldați ai lui Panfilov” al regizorului Andrei Șaliopa, consacrat unui așa-zis act de eroism al soldaților care au apărat Moscova în 1941, „așa-zis”, pentru că a fost inventat de ziarul „Krasnaia Zvezda”.
Istoria mitologizată a celor 28 de eroi este perpetuată până în prezent de autoritățile ruse – realizarea filmului a fost supervizată personal de către ministrul culturii, Vladimir Medinski. Iar pe toți criticii filmului acesta i-a numit „lepădături terminate”. Kremlinul a explicat mai târziu că „ministrul culturii și-a folosit cunoștințele perfecte de limbă rusă pentru a apăra adevărul istoric”.
Soldații lui Panfilov sunt luptătorii diviziei de artilerie nr. 316, comandată de generalul Ivan Panfilov.
Potrivit versiunii oficiale, în 16 noiembrie 1941, când a început ofensiva asupra Moscovei, în cadrul unei lupte care a durat patru ore, în regiunea Dubosekovo, ei au distrus 18 tancuri inamice.
Oficial s-a comunicat că toți cei 28 au murit în lupte. Despre acest act „eroic” a scris „Krasnaia Zvezda” [care a creat un mit similar cu acela din antichitate al celor 300 de spartani conduși de regele Spartei Leonidas ce au stat în calea zecilor de mii de perși al lui Xerxes în anul 480 î.c., mit ecranizat în 2006 la Hollywood].
Minciuna a ieșit la iveală în 1947, când unul dintre soldații decedați în lupte, Ivan Dobrobabin, a fost arestat pentru trădare de patrie. El a confirmat că lupta despre care s-a scris în ziar a avut într-adevăr loc, dar el nu a făcut niciun act de eroism și s-a predat de bună voie nemților, după care a fost la ei șef de poliție în satul Perekop din regiunea Harkov. Investigațiile au arătat că în lupta respectivă au mai supraviețuit încă patru soldați, unul dintre cei declarați eroi nici nu a participat în luptă, iar Ivan Natarov, care ca și cum ar fi povestit despre comportamentul eroic al soldaților, a fost omorât cu două zile înainte de lupta legendară.
În anii 1948 și 1988 versiunea oficială a fost investigată de Procuratura militară a URSS și recunoscută ca fiind invenție artistică.
În iulie 2015 arhiva de stat a Rusiei a publicat un raport despre faptul că istoria soldaților-eroi ai lui Panfilov este o fantezie a jurnaliștilor. După aceasta ministrul Medinski a recomandat conducătorului Arhivei de stat a Rusiei, Serghei Mironenko, „să se ocupe de meseria sa și să nu dea aprecieri personale documentelor de arhivă”. Mai târziu, Mironenko, care a fost șeful Arhivei din 1992, a fost destituit din funcție. Producătorii filmului au calificat denunțarea mitului soldaților eroici ai lui Panfilov drept „slăbirea fundamentelor morale ale poporului”.
Corespondenta Radio Svoboda Liubovi Cijova l-a întrebat pe istoricul Boris Sokolov de ce puterea actuală este interesată să țină în viață mituri despre cel de al doilea război mondial.
Radio Svoboda: De ce credeți că are nevoie puterea actuală de astfel de filme?
Boris Sokolov: „Acest lucru se face pentru a menține un tablou mitologizat al celui de al doilea război mondial și al războiului pentru apărarea patriei. La noi se păstrează practic toate miturile sovietice și actele de vitejie, multe dintre care sunt inventate de propagandiști. Iar unele acte de eroism care chiar au avut loc rămân în umbră pentru că nu erau cunoscute în perioada războiului. Pur și simplu acum marele război pentru apărarea patriei și victoria de atunci au devenit, din punctul de vedere al puterii, baza identității naționale rusești. Iată de ce s-a construit un mit care are foarte puține tangențe cu realitatea atât din perspectiva jertfelor reale pe care le-a suportat Uniunea Sovietică, popoarele Uniunii Sovietice în această luptă, cât și a rolului pe care l-a jucat Stalin în declanșarea celui de al doilea război mondial, dar și a rolului aliaților URSS în acest război și din multe alte perspective.”
Radio Svoboda: Arhiva de stat a publicat raportul care a demitizat actul de eroism al celor 28 de soldați încă în iulie 2015. Raportul spunea că actul de eroism a fost inventat de publicația „Krasnaia Zvezda”, iar la modul real soldații s-au predat nemților. Înainte de asta au mai fost încercări de a demitiza acest subiect?
Boris Sokolov: „Ceea ce a publicat Arhiva de Stat era cunoscut demult. S-a scris nu o singură dată. Arhiva a mers mai departe și a publicat copiile documentelor de arhivă, dar informația în sine de mai bine de 20 de ani nu era un secret pentru nimeni, cam de pe la sfârșitul anilor 80 – începutul anilor 90, când documentele cu privire la luptele din regiunea Dubosekovo au fost publicate. În aceste documente, evident, nu erau niciun fel de 28 de soldați-eroi al lui Panfilov. Acolo exista o companie care a fost distrusă în totalitate. Iar din rândul soldaților de acolo au fost selectați 28 de eroi pentru a crea legenda.”
Radio Svoboda: Și de atunci și străzile în URSS au purtat numele lor, și câte și mai câte…
Boris Sokolov: „Eu nu spun că trebuie schimbată denumirea străzilor - și acest lucru face parte din istorie. Miturile sunt și ele parte din istorie. Poate că acest comisar Klocikov a fost un soldat viteaz. El pur și simplu nu a pronunțat cuvintele celebre care îi sunt atribuite: „Mare este Rusia, dar nu avem unde ne retrage. Acolo în spatele nostru este Rusia”. Jurnalistul Alexandr Krivițki le-a inventat. Dar nici pentru asta nu l-aș „certa” foarte tare. Acest lucru s-a făcut cu scopul de a face propagandă, atunci era nevoie de asta, era un mecanism care funcționa. Dar acum, când au trecut peste 70 de ani după război, ar trebui să încercăm deja să restabilim tabloul real al războiului și să nu ne agățăm de mituri și legende care există încă de pe atunci.”
Radio Svoboda: Da, dar asupra șefului Arhivei de stat, Serghei Mironenko, care a demonstrat în baza documentelor că nu a existat niciun fel de act de eroism, s-a prăbușit un val de critică, acesta a fost chiar concediat. De ce nu doar demnitarii, dar și oamenii de rând au o atitudine atât de bolnăvicioasă față de demitizarea legendelor despre cel de al doilea război mondial?
Boris Sokolov: „Pentru că sunt mereu alimentați cu astfel de mituri. Propaganda de stat, încă de pe vremurile sovietice, le-a insuflat mereu că ar fi o tragedie iremediabilă dacă cineva s-ar îndoi de veridicitatea unor informații despre rolul URSS în cel de al doilea război mondial, despre mersul acțiunilor militare. Era considerat ceva inimaginabil. Acum acest stereotip este pur și simplu reanimat și actualizat încă o dată suplimentar.”
Radio Svoboda: De ce puterea rusească actuală nu are nicio remușcare să denatureze istoria? Istoria „eroilor lui Panfilov”, mitul despre măreția lui Stalin care este de asemenea susținut de autorități, chiar dacă nu chiar atât de evident…
Boris Sokolov: „Măreția lui Stalin trebuie înțeleasă în sensul fortificării propriei puteri și extinderii acesteia pe o treime de lume. Aici a fost indiscutabil măreț. Dar acest lucru a fost plătit prin moartea unui număr imens de oameni. Doar în război au murit peste 40 de milioane de cetățeni sovietici, alte milioane au devenit victime ale colectivizării, ale represiunilor. Iată despre acest preț nu vorbește nimeni – nici puterea, chiar și istoricii vorbesc despre asta mai mult când abordează subiectul represiunilor. Iar despre ce tragedie mare a fost războiul pentru zecile de mii de oameni din URSS, pentru cei care au supraviețuit și au trecut prin suferințe inimaginabile nu se vorbește deloc… Nimeni nu spune că pentru toate acestea e de vină Stalin. Toți vorbesc doar despre vinovăția lui Hitler. Însă Hitler fără Stalin nu ar fi putut declanșa cel de al doilea război mondial. Aici ei sunt pur și simplu complici. Dar au plătit pentru rivalitatea dintre cei doi popoarele, prin viețile lor.”
Radio Svoboda: Creatorii de filme apelează la Dvs. în calitate de istoric și specialist în marele război pentru apărarea patriei, atunci când fac scenariile, se consultă cu Dvs.?
Boris Sokolov: „Uneori se consultă. Încerc să le spun adevărul, deși înțeleg că cea mai mare parte din acest adevăr, în virtutea unor cauze obiective, ei nu vor fi în stare să o ecranizeze. Pentru că există niște indicații date de sus.”
Radio Svoboda: Dar creatorii acestui film s-au consultat cu Dvs.?
Boris Sokolov: „Bineînțeles că nu. Atitudinea ministrului culturii Medinski față de mine este destul de cunoscută. Iar el a fost cel care a supervizat acest proiect. Dar, din punctul meu de vedere, nu e nicio problemă să ecranizezi o legendă, mai ales că filmul este el însuși cel care creează mituri sau apelează la ele – fie că este vorba despre cei 300 de spartani, fie despre 28 de soldați-eroi ai lui Panfilov. Cât de artistică a ieșit această ecranizare – vom putea judeca după ce vom vedea filmul.”
----------------
Traducere de Lina Grâu
