Nu numai fiindcă e ziua națională a românilor, dar și pentru că ne aflăm în plină campanie electorală nu pot să nu constat că exprimarea sentimentului patriotic ia, nu o dată, forme cu totul inadecvate și chiar de-a dreptul regretabile. Prioritate are adesea patriotismul zgomotos, prea ostentativ, prea țipător ca să nu fie bănuit de neautenticitate. Mai multe posturi de televiziune aplică, an de an, o rețetă de-acum consacrată: „vedetele” postului se îmbracă în costume populare, se dă din abundență muzică folclorică (și se reia obsedant cântecul „Noi suntem români”, devenit și „imn” al unui partid), se redescoperă subit tradiții ancestrale. Regăsim, de fapt, modelul „Cântării României”, al acelor spectacole kitsch care ilustrau, în perioada comunistă, patriotismul la comandă.
Încă și mai îngrijorător este discursul adoptat de o serie de politicieni și de câteva partide politice. Este vorba de un discurs vehement antioccidental, cu accente xenofobe și chiar rasiste. Atacurile la adresa guvernului Cioloș au folosit în chip constant o retorică anti-Uniunea Europeană, cabinetul de tehnocrați fiind tot timpul acuzat că execută „ordine venite de la Bruxelles”.
Un partid care se pretinde liberal – ALDE, partidul lui Tăriceanu – are un slogan electoral: „Redăm România românilor” din care putem deduce că România e acum în mâinile străinilor.
Un partid recent constituit, Partidul România Unită, a preluat programul defunctului partid al lui Vadim Tudor (Partidul România Mare). Partidul România Unită e în realitate o anexă a Partidului Social-Democrat și mizează pe cartea naționalismului agresiv.
În sfârșit, patriotismul a ajuns să fie „confiscat” de personaje precum actorul Dan Puric, cu tradiționalismul său fundamentalist, fostul lider al studenților Marian Munteanu sau alt actor, Florin Zamfirescu, pe care avem acum surpriza să-l vedem cocoțat în barca unui partid extremist.
„Cei care confundă patriotismul cu lingușirea dezmățată a patriei îi urăsc - și sunt gata să lovească și să sfărâme – pe cei care cultivă discreția și luciditatea. (…) Orice grupuscul de agitați lăcrămoși se simte îndreptățit să vorbească în numele poporului și al țării. ’România’ a devenit o insignă ieftină, arborată de toți netrebnicii”. Aceste cuvinte, scrise de Andrei Pleșu în urmă cu douăzeci de ani, sunt mai actuale ca oricând. E fără rost, cu certitudine, să le cerem patrioților de circumstanță acum, când sunt înfierbântați de lupta electorală, un dram de decență.
