Deși de ani buni tineri din alte țări vin în Moldova pentru a-și face studiile, odată ajunși aici, se integrează mai greu. Nu îi ajută nici cunoașterea limbii române sau a culturii locale. Lipsesc activități care ar construi poduri între ei și colegi.
Amir Romhăin este din Israel și reprezintă cea mai mare comunitate a studenților străini în Moldova. Circa 80% din cei aproximativ 3.000 de străini veniți să învețe la Chișinău sunt din Israel. Și practic toți studiază medicina. Amir se află aici deja de șase ani și spune că nu a reușit să se integreze. La universitate învață în grupă doar cu colegi din țara sa, trăiește tot cu conaționalii săi, activități extracuriculare în carear putea să se implice nu prea există. Trăiesc, oarecum, într-o mică lume a lor, a studenților veniți din aceeași țară. Deși nu era obligat, Amir a învățat limba română, tocmai pentru a-și facilita socializarea cu localnicii. Nu l-a ajutat atât de mult pe cât spera.
Amir Romhăin: „Moldova chiar este a doua patrie pentru mine. În comunitatea noastră sunt foarte multe persoane pozitive și deosebite. Tot timpul ei se întreabă în ce-ar putea să se implice, de exemplu la sfârșit de săptămână când au timp liber. Este necesar ca cineva să-i descopere și să le facă legătura cu localnicii, să-i implice în proiecte caritabile, de exemplu sau în orice altfel de activități sociale, pentru a-și folosi timpul într-un mod util pentru societate."
Ha Minh Thu este din Vietnam. A venit acum doi ani și mai are de învățat tot cam pe atât. Studenții vietnamezi în Moldova pot fi numărați pe degete. Poate și din acest motiv Thu s-a implicat în a crea o comunitate a tuturor studenților străini, cum ar fi acest proiect.
Ha Minh Thu: „Percepția izolării studenților străini în comunități este evidentă și devine o barieză în integraria academică și socială a studenților străini. Este necesar ca noi să fim uniți, să ne ajutăm reciproc în depășirea dificultăților cotidiene. Dacă noi nu ne cunoaștem unii pe alții, nu ne putem împărtăși valorile, nu putem construi împreună o comunitate mai bună. În acest sens, cred că este necesar să construim și să menținem o punte de legătură dintre studenții locali și cei străini."
Mihaela Terente este una dintre studentele Facultății de Relații Internaționale a Universității de Stat care a asistat organizarea acestui eveniment. Tânăra este convinsă că marele succes al acestui forum este inițierea comunicării și astfel, depășirea stereotipurilor reciproce.
Forumul studenților străini la Chișinău
Mihaela Terente: „Nu m-am așteptat că au să fie toți așa de activi. Toți au pregătit câte ceva despre țara lor. Au fost veseli și activi în comunicare nu doar între ei, dar și cu studenții facultății noastre. Eu am fost, sincer să spun, șocată de faptul cum s-au comportat ei. Șocată în sens bun. Dacă noi am începe a comunica, ar dispărea stereotipurile."
Forumul studenților străini în Moldova este ideea Centrului Internațional pentru Cooperare în Educație și Cercetări. Directoarea executivă a Centrului, Diana Bencheci, susține că prin acest forum, care este parte dintru-un proiect mai amplu Unitate prin comunicare interculturală și educație, își dorește ca tinerii veniți pentru o anumită perioadă în Moldova să devină ambasadori ai țărilor lor.
Diana Bencheci: „O platformă de comunicare a studenților străini în R. Molodva. Să se adune să discute despre intereselele lor, problemele, necesitățile, modalitățile de adaptare la mediul din Moldova, dar totodată reducerea și înlăturarea anumitor reticențe a cetățenilor din R.Moldova față de studenții străini. Nu putem spune că sunt niște probleme grave, dar sunt lacune de comunicare. Chiar și tinerii de la noi foarte puține cunosc despre țările de origine ale studenților, de aceea ne-am propus ca tinerii studenți străini să fie ambasadori culturali."
Diana Bencheci constată că atât studenții din Republica Moldova cât și cei veniți aici la învățătură au de suferit din cauza lipsei de comunicare. Pentru că se lipsesc de șansa de a cunoaște noi oameni și culturi, dar și pentru că nu reușesc să facă cunoscută altora cultura lor. Soluția e simplă, să fie organizate cât mai multe astfel de evenimente, unde studenții să depășească izolarea.
