Dacian Cioloș încearcă să găsească un echilibru între responsabilitățile sale de premier și campania electorală în care susține că nu se implică, deși găsește periodic prilejul să transmită mesaje pentru a convinge cât mai mulți oameni că ar trebui să-și continue misiunea în fruntea guvernului.
PNL, Partidul Național Liberal și USR, Uniunea Salvați România sunt cele două formațiuni care s-au declarat gata să-i propună un mandat întreg ca premier, dacă vor reuși să formeze o majoritate. Deocamdată cele mai optimiste sondaje arată că aceste două partide ar putea strânge ceva mai puțin de 40 de procente. În schimb social-democrații au în majoritatea cercetărilor mai mult de 40%, ceea ce înseamnă că vor beneficia și de redistribuirea cea mai consistentă. Jocurile nu sunt încă făcute și totul depinde de numărul românilor care vor merge să voteze pe 11 decembrie, când are loc scrutinul parlamentar.
Dacian Cioloș a anunțat când a preluat funcția de prim-ministru că nu va intra în politică și că nu va candida. Iși respectă aceste promisiuni, deocamdată, cu toate că e implicat în campania electorală, chiar dacă nu în mod direct. Astăzi premierul român a anunțat că este “pregătit” și “hotărât” ca împreună cu PNL și USR “și cu toți cei care vor ca România să meargă înainte” să construiască “o guvernare responsabilă, deschisă și onestă pentru următorii 4 ani”.
Dacă va avea o majoritate în spatele lui, Dacian Cioloș va intra în politică, fie în PNL, fie în USR, în funcție de partidul care va avea scorul cel mai mare. Ultimul sondaj arată că Uniunea Salvați România se află cu un procent în fața liberalilor . Dacă nu, Cioloș se va întoarce liniștit la Bruxelles, unde îl așteaptă un post de consilier al șefului Comisiei Europene, post care a fost înghețat după ce a acceptat să vină în fruntea guvernului. Premierul nu riscă nimic, așteaptă doar rezultatul alegerilor și negocierile dintre liderii politici. PNL și USR ar avea nevoie pentru o majoritate, de voturile Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR) și poate chiar de cele ale Partidului Mișcarea Populară, condus de Traian Băsescu. Maghiarii sunt cotați cu 5%, în vreme ce partidul fostului președinte se află în toate cercetările sociologice la limita intrării în parlament.
Deja social-democrații, care mizează și pe electoratul naționalist, au anunțat că nu vor face guvernul cu UDMR, iar liberalii au spus că nu se vor alia sub nicio formă cu Băsescu. Toate acestea, sunt, firește declarații făcute de ochii lumii, fiindcă atunci când încep adevăratele negocieri pentru formarea noului guvern, lucrurile se schimbă. Problema lui Dacian Cioloș, dincolo de faptul că-și face o campanie electorală camuflată, deci incorectă, este că nu are sprijin real în Partidul Național Liberal, la care se presupune că va adera dacă va fi numit premier. În România au mai fost și alți premieri nearondați la partidul cel mai mare care susține guvernul, dar marja lor de manevră a fost redusă și in final au fost chiar rejectați, cum s-a întâmplat în 2012 cu Mihai Răzvan Ungureanu, fostul șef al spionajului românesc sau în 1998 cu Victor Ciorbea, acum șeful instituției Avocatul Poporului.
Astfel cel mai mare avantaj al lui Dacian Cioloș (independența politică de până acum), s-ar putea transforma într-un handicap serios.
