La sfîrșitul săptămânii trecute în regiunea autonomă Găgăuzia a avut loc al doilea tur de scrutin pentru pentru Adunarea Populată. De ce sînt aceste alegeri importante? O întrebare pe care Valentina Ursu i-a adresat-o analistului politic Igor Botan, directorul executiv al Asociației pentru democrație participativă ADEPT.
Igor Boțan: „Aceste alegeri sunt importante pentru noi aici, în Republica Moldova, că forţele de la guvernare vor să modifice sistemul electoral. Şi eu cred că cel mai important lucru pentru noi, pornind de la experienţa Găgăuziei, este cum au de gând actualii guvernanţi să modifice sistemul electoral. Şi cel mai important lucru este legat de implicaţii. Se gândesc ei la implicaţii? Ştiu ei exact ce înseamnă să ai un sistem uninominal sau unul mixt într-o republică parlamentară? Înţeleg ei că, dacă vor să modifice sistemul electoral, trebuie să umble la Constituţie şi să mărească împuternicirile preşedintelui, pentru a avea siguranţa că în urma unor alegeri în circumscripţii uninominale nu primim un Parlament disfuncţional, nestructurat? Şi atunci e nevoie ca instituţia prezidenţială să fie cea care asigură guvernarea ţării. Deci, sunt o mulţime de lucruri foarte importante, pe care alegerile din Găgăuzia ni li oferă ca exemple din care trebuie să tragem învăţăminte.”
Europa Liberă: Un Parlament local, cu 35 de locuri la Comrat, dintre care, am văzut un comunicat de presă venit de la Partidul Socialiştilor, în care se spune că zece candidaţi au fost din partea socialiştilor sau având sprijin deschis al acestui partid, contează?
Igor Boțan: „Sigur că. Contează foarte mult.”
Europa Liberă: Culoarea politică e pusă în joc?
Igor Boțan: „Sigur că da. Pentru că Parlamentul sau Adunarea Populară trebuie să fie structurate în fracţiuni care formează majorităţi. Majorităţile sunt cele care asigură o guvernare stabilă. Tocmai de aceea este foarte important acum să vedem cum vor fi aranjate lucrurile în Adunarea Populară.”
Europa Liberă: Dar aceasta este o dovadă a susţinerii de care se bucură Partidul Socialiştilor în Găgăuzia?
Igor Boțan: „În proporţie de o treime, da, e o susţinere. Dar vom vedea ce se va întâmpla cu aşa-zişii independenţi.”
Europa Liberă: Pentru că rămâne pestriţ şi Parlamentul local de la Comrat.
Igor Boțan: „Sigur că da. Dar, iarăşi, revenind la alegerile din 2012, unde am avut, practic, numai independenţi, care, peste noapte, s-au transformat în democraţi. Dacă aceeaşi situaţie se urmăreşte aici, în Republica Moldova, pentru Parlamentul naţional, noi avem o problemă foarte-foarte mare, care, cumva, va trebui soluţionată şi soluţia va trebui găsită cu suportul cetăţenilor. Vor cetăţenii ca prin schimbarea sistemului electoral să obţină o guvernare disfuncţională sau o guvernare asigurată de forţe obscure, care se întitulează în tot felul, fie prin coordonatori ş.a.m.d.? Aceasta chiar urmăreşte Republica Moldova?”
Europa Liberă: Domnule Boţan, ne amintim, după vizita pe care o efectua spicherul Andrian Candu la Comrat spunând că în ultimul timp evoluţia colaborării dintre centru şi periferie s-ar fi îmbunătăţit foarte mult. Există sol fertil pentru ca cei de la Comrat să aibă mai multă încredere în clasa politică de la Chişinău şi invers?
Igor Boțan: „Republica Moldova trebuie să demonstreze că autonomia găgăuză este una funcţională. Ţara noastră, cu toate problemele ei, a fost lăudată, a fost susţinută de instituţiile internaţionale. De aceea, relaţiile dintre Comrat şi Chişinău trebuie avute în vizor şi aceste relaţii trebuie îmbunătăţite, astfel încât cei din Găgăuzia să nu se plângă că, Chişinăul, cumva, îi intimidează în realizarea prerogativelor pe care le au. Pe de altă parte, Chişinăul, la fel, trebuie să fie foarte ferm în ceea ce priveşte atribuţiile Găgăuziei, astfel încât să existe, în primul rând, un schimb de informaţii referitoare la actele normative pe care le adoptă Adunarea Populară şi administraţia de la Comrat, ca aceste acte normative să nu vină în contradicţie cu legislaţia naţională. Doar rezonul de a fi pentru Găgăuzia a fost ca această comunitate de concetăţeni de ai noştri să aibă toate posibilităţile pentru a-şi dezvolta limba, cultura naţională, rămânând într-un spaţiu juridic unic în Republica Moldova. Şi aceste lucruri trebuie luate în consideraţie. Dacă găgăuzii au nevoie de resurse suplimentare bugetare pentru ca să-şi dezvolte specificul cultural naţional ş.a.m.d., aceste lucruri trebuie luate în consideraţie. Dacă e vorba despre alte atribuţii, atunci trebuie să ne uităm foarte atent în Constituţia Republicii Moldova şi în Legea privind statutul special al Găgăuziei, astfel încât să asigurăm o uniformitate a aplicării legilor pe teritoriul Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Deseori s-a pus problema dacă, cumva, soluţionarea crizei transnistrene s-ar putea face după modelul găgăuz. Cei de la Tiraspol au zis un nu categoric. Iar mai recent, în cadrul unei şedinţe de guvern, am auzit-o pe guvernatoarea de la Comrat, Irina Vlah, spunând că va fi foarte greu de soluţionat problema transnistreană, după ce la Chişinău va fi inaugurat centrul NATO.
Igor Boțan: „Eu cred că aceste probleme sunt foarte interesante. Şi aceste probleme sunt ca un fel de foaie de turnesol pentru ceea ce îşi doresc concetăţenii noştri din Transnistria şi din Găgăuzia. Dar există Constituţia Republicii Moldova care spune foarte clar: „Republica Moldova este un stat unitar care oferă statute speciale de autonomie anumitor teritorii”. Şi e clar care teritorii – Găgăuzia şi Transnistria. Deci, fiind într-un proces de negocieri cu cei din Transnistria, noi trebuie să avem în vedere anume Constituţia ţării. Iar tot felul de implicaţii legate de relaţiile internaţionale ale Republicii Moldova, legate de birouri de informare, birouri civile, toate aceste reacţii sunt oarecum stranii şi, probabil, relevă că ori lucrurile nu sunt înţelese, ori se încearcă a submina stabilitatea care mai există în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Un citat din comunicatul de presă al Partidului Socialiştilor, această formaţiune îşi exprimă convingerea că noua componenţă a Adunării Parlamentare de la Comrat va continua politica de consolidare a statalităţii Moldovei, de menţinere şi îmbunătăţire a relaţiilor de prietenie cu Rusia, de apărare a intereselor Găgăuziei, de creştere a calităţii vieţii locuitorilor din autonomie, aspecte pentru care socialiştii sunt dispuşi să ofere tot sprijinul necesar. Ce sprijin ar putea oferi socialiştii şi ce susţinere aşteaptă cei de la Comrat de la acest partid?
Igor Boțan: „Eu cred că, dacă e vorba de socialişti, trebuie să ne amintim că Igor Dodon a fost un susţinător al referendumului din 2 februarie 2014, un referendum care s-a desfăşurat în pofida normelor legale din Republica Moldova. Deci, a fost un referendum ilegal. Acel referendum a fost desfăşurat din surse private, nu din surse publice. Acel referendum a consfinţit dreptul Găgăuziei de a ieşi din cadrul Republicii Moldova în anumite circumstanţe. Acel referendum a subminat integrarea europeană a Republicii Moldova, solicitând o altfel de politică externă a Republicii Moldova. Dacă socialiştii vor în continuare să susţină astfel de politici, atunci, de exemplu, Igor Dodon, dacă va fi inaugurat, va trebui să organizeze referendum pe bani privaţi, din surse private obscure, şi nu din bani publici, ca să fie la înălţimea faptelor la care domnia sa a participat în 2014.”
Europa Liberă: Dar el, după ce şi-a anunţat victoria în scrutinul prezidenţial, a şi mers la Comrat într-o primă vizită.
Igor Boțan: „Nu e nimic rău în aceasta. Autorităţile publice din Republica Moldova trebuie să comunice cu cele locale şi cu cele din autonomia găgăuză.”
Europa Liberă: Dar prin aceste gesturi se solidarizează societatea moldavă sau, totuşi, devine şi mai pronunţată această scindare, mai ales când e vorba de aceste două regiuni, cea transnistreană şi cea găgăuză?
Igor Boțan: „Nu e nimic rău în vizita domnului Dodon la Comrat, în Găgăuzia, mai cu seamă că în Găgăuzia el a fost susţinut în proporţie de 99%. Deci, e un gest simbolic. Dar după acest simbolism noi avem relaţia domnului Dodon cu autorităţile din Găgăuzia, care s-au manifestat la 2 februarie 2014. Un exemplu foarte prost pentru ceea ce se numeşte stat de drept, organizarea referendumurilor, sursele de finanţare pentru astfel de manifestări. Aşa că sunt momente foarte importante asupra cărora va trebui să medităm şi va trebui să ne manifestăm ca cetăţeni atitudinea faţă de aceste evenimente.”
Europa Liberă: De ce de fiecare dată când e vorba de unitatea teritorial-administrativă Gagauz Yeri trebui neapărat să se pună accentul pe îmbunătăţirea relaţiilor de prietenie cu Moscova?
Igor Boțan: „Pentru găgăuzi are un mesaj foarte clar, el este pe înţelesul tuturor, ei au încă sentimentul de gratitudine pentru imperiul rus care i-a salvat. Ei zic de genocid care acum 200 de ani s-ar fi întâmplat împotriva lor, pentru că găgăuzii, fiind de origine turcică, au îmbrăţişat religia ortodoxă. Ei au dezvoltat o mitologie care, în mod normal, poate fi acceptată. Pentru găgăuzi, ca un popor mic, limba rusă, aşa cum spun ei, este o fereastră în lumea civilizaţiei mari. Deci, perioada sovietică a lăsat o amprentă foarte adâncă asupra concetăţenilor noştri găgăuzi. Noi trebuie, în procesul de construire a statului independent Republica Moldova, să nu-i antagonizăm, dar să le demonstrăm concetăţenilor noştri găgăuzi că nimeni nu are de gând să le strâmtoreze spaţiul de comunicare cu Rusia sau să le submineze cultura, sau să-i pună în situaţia când ei nu mai pot utiliza limba rusă pentru ceea ce numesc ei deschiderea în lumea civilizaţiei înalte ş.a.m.d. Sunt lucruri normale care, cu atitudine şi bunăvoinţă, pot fi soluţionate, pornind de la realităţile pe care le avem în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Vor continua cei de la Comrat să insiste pe amendarea statutului special al UTA Gagauz Yeri?
Igor Boțan: „Da, vor insista. Eu cred că acesta e un proces normal, pentru că autonomia găgăuză s-a născut dintr-o criză şi această criză are repercusiunile sale. Şi acest lucru trebuie luat în consideraţie. Problema este cât de argumentată este atitudinea autorităţilor de la Chişinău, cum pot să se impună autorităţile astfel încât să fie inteligibile şi argumentele lor să fie acceptate de cei din Comrat. Pentru că, până la urmă, autonomia găgăuză depinde foarte mult de transferurile de la bugetul de stat, depinde de suportul internaţional de care se bucură şi Republica Moldova. Deci, e un proces normal. Noi trebuie să ne deprindem că într-o societate cum e a noastră vor exista tot felul de neînţelegeri. Este important ca amplituda acestor neînţelegeri şi conflicte să se diminueze, să fie tot mai mică şi mai mică, astfel încât să ajungem la un punct de echilibru şi să putem cu toţii spune că deopotrivă români, moldoveni, găgăuzi, ruşi ş.a.m.d., suntem cetăţenii aceleiaşi ţări, ne bucurăm de aceleaşi drepturi, avem aceleaşi îndatorări şi ne construim o ţară în care să ne fie confortabil să trăim şi să ne educăm copiii, nepoţii ş.a.m.d.”
