Institutul de Politici Publice a lansat, marți, la Chișinău un studiu mai amplu despre viziunile locuitorilor din autonomia găgăuză și raionul Taraclia privind vectorul de dezvoltare a Moldovei. Studiul cuprinde mai multe analize ale experților care se bazează, în mare parte, pe datele unui sondaj realizat în cele două regiuni sudice ale Moldovei.
Majoritatea locuitorilor din autonomia găgăuză și raionul Taraclia, două regiuni cu specific etnic accentuat, își leagă trecutul, prezentul și viitorul de spațiul estic, în special de Rusia, arată studiul lansat de IPP.
Mai mult de o treime dintre participanţii la sondaj cred că Republica Moldova se va regăsi în viitor în componenţa Federaţiei Ruse. Cam tot atâția cred că Moldova ar putea deveni în viitor federație compusă din autonomia găgăuză şi regiunea transnistreană. Întrebați despre cum văd viitorul autonomiei găgăuze şi a raionului Taraclia, cei mai mulţi răspund „împreună cu Moldova în componența Rusiei”.
Ziua Rusiei celebrată festiv la Comrat
Marea majoritatea a respondenţilor spun că ar opta pentru aderarea Moldovei la Uniunea Eurasiatică, dominată de Rusia. În opinia lor, Acordul de Asociere a Moldovei la UE ar trebui denunțat. Semnând acest acord Moldova şi-a pierdut o parte din suveranitate, mai cred locuitorii din sudul ţării. În opinia lor, Republica Moldova ar aparține lumii ruse, mai curând, decât civilizației europene. Cel mai potrivit sistem politic pentru Moldova ar fi cel de tip sovietic sau cel actual din Federaţia Rusă, mai cred locuitorii din sudul ţării.
Aceste şi alte date ale sondajului confirmă că societatea moldovenească este profund polarizată, inclusiv în ce priveşte orientarea geopolitică şi sistemul de valori spre care tinde ţara, spune expertul Oazu Nantoi:
„Acest tablou pe care îl avem în faţa noastră prin aceste studii, în mod normal trebuie să fie o linie de pornire pentru ca societatea civilă, clasa politică şi structurile de stat să conștientizeze existenţa acestor probleme în interiorul societăţii şi ca statul Republica Moldova să aibă nişte politici consecvente de consolidare a societăţii, nu de uniformizare, ci e vorba de consolidarea societăţii în baza criteriului de cetățenie.”
Studiul arată că o bună parte din respondenţi se identifică totuşi întâi de toate ca cetăţeni ai Republicii Moldova, iar doi din trei spun că se simt integraţi în societatea moldovenească. Aceste percepţii nu sunt însă o consecinţă a unei politici consecvente de consolidare a societăţii, crede expertul de la CBS-Axa, Vasila Cantarji:
„Este exprimată o loialitate faţă de stat, faţă de autorităţi. Însă în condiţiile unei dispersări lingvistice care se aprofundează, în condiţiile în care, în special minorităţile etnice, lingvistice trăiesc într-un spaţiu informaţional al unui alt stat, în condiţiile în care instituţiile statului nu se bucură de încredere, atunci cifrele săpun că dacă se va ajunge în condiţii de destabilizare, de felul celor din estul Ucrainei, cred că loialitatea declarată faţă de stat va costa foarte puţin.”
Atașamentul locuitorilor din sudul republicii faţă de Federaţia Rusă şi valorile ruseşti, se explică prin mai mulţi factori, spun experţii. Localnicii din autonomia găgăuză şi Taraclia sunt ancoraţi într-un spaţiu lingvistic şi informaţional preponderent rusesc, care le modelează percepţiile despre politica externă, dar şi cea internă, spune expertul de la Comrat, Mihail Sirkeli:
„Interzicerea canalelor ruseşti care se bucură de mare popularitate în Găgăuzia nu este o soluţie, ea nu va fi pusă în aplicare. Mai oportun ar fi elaborarea unei politici informaționale a statului incluzive, care consolideze societatea. Bunăoară, să fie creată o televiziune destinată minorităţilor etnice, care să fie informate veridic despre ce se întâmpla la nivel central, despre ce face guvernarea pentru minorităţile etnice şi nu doar.”
Autorii studiului mai recomandă între altele autorităţilor să implice în procesul decizional, inclusiv la nivel de legislativ, reprezentanţi ai minorităţilor etnice. O altă sugestie ţine de armonizarea legislaţiei autonomiei găgăuze cu cea naţională. Cele mai multe din recomandările experților sunt adresate anume autorităţilor centrale, care în opinia lor, se fac responsabile de polarizarea profundă a societăţii moldovene.
