După eșecul tentativei de puci din 15 iulie, autoritățile turce au impus starea de urgență și au lansat un val de epurări, fără precedent ca amploare. Ținta este așa-numita „rețea paralelă” care ar fi fost creată de predicatorul Fethullah Gülen în armată, administrație, justiție, învățământ. Gülen trăiește din 1999 în Statele Unite, iar sâmbătă, ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu a declarat că într-o săptămână, Ankara va întocmi cererea oficială de extrădare predicatorului. Între timp, în Turcia au fost închise peste 1.700 de centre private, de la spitale la universități, acuzate de legături cu rețelele lui Gülen, care funcționează sub numele de Hizmet ( Serviciul, în limba turcă). O rețea care are școli și în străinătate, între altele în Republica Moldova unde însă până acum erau cunoscute numai drept școlile/liceele moldo-turce.
Care vor fi relațiile autonomiei găgăuze cu Turcia post-puci? O discuție cu Mihail Sirkeli, director executiv la organizatia non-guvernamentală Piligrim-Demo, specializata in monitorizarea transparentei decizionale, autonomiei locale si a procesului de alegeri:
Europa Liberă: Acum, când Turcia declară, fără drept de tăgadă, stare de urgență, cum se simt găgăuzii care aveau de gând să plece, care lucrează acolo, care au rude plecate acolo la muncă? În ce măsură aceasta a influențat starea de spirit?
Mihail Sirkeli: „Din câte eu văd, nu prea a influențat. Oamenii, care au avut de gând să plece acolo la lucru, au plecat pentru că mulți dintre ei nu pleacă spontan, ei au un loc de muncă stabilit acolo, au relații cu patronii. Dar cei care se duc în vacanță acolo, partea aceasta a comunității găgăuze cred că își va schimba decizia.”
Europa Liberă: Cât privește studenții?
Mihail Sirkeli: „Studenții care s-au gândit să plece acolo sunt cei care studiază în instituțiile de învățământ care aparțin mișcării Hizmet,
mișcării lui Fethullah Gulen și nu știu cum ei se vor gândi la viitorul lor. Acum toată operațiunea, care s-a început în Turcia, este, de fapt, o operațiune împotriva lui Fethullah Gulen. Și instituțiile lui în Turcia sunt afectate de această operațiune, chiar și de această stare de urgență care a fost anunțată.
De fapt, nu am avut posibilitate să discut cu reprezentanții instituțiilor „Orizont” aici, în Găgăuzia, care este situația, dar vom vedea. Acum Turcia nu este o destinație importantă pentru absolvenții liceelor din UTA Găgăuzia. Cei care absolvă liceele care aparțin statului Republica Moldova mai mult pleacă în Rusia. În Turcia mai mult pleacă cei care studiază în liceele „Orizont”.”
Europa Liberă: Dacă e să privim retrospectiv relația Găgăuziei cu Turcia, Suleyman Demirel a fost cel care sufletește a fost atașat de găgăuzi. Și întotdeauna a consiliat găgăuzii pe calea păstrării integrității Republicii Moldova, pe calea integrării europene pentru că Turcia, la rândul ei, aspira spre integrarea europeană. După schimbarea aceasta din Turcia, când actualul președinte este ceva mai dur în relația cu Bruxellesul, cu importantele capitale europene, se simte cumva și în atitudinea și relația cu Comratul?
Mihail Sirkeli: „Dacă ați urmărit, Turcia a jucat un rol mai important în Găgăuzia în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii și proiectele umanitare, dar nu a jucat un rol la nivel politic, ca o țară care să participe cumva la procesul integrării europene a Republicii Moldova și mai ales a UTA Găgăuzia. Și proiectele care au fost implementate până acum au fost mai mult proiectele umanitare. Și la începutul anului curent TICA (Agenția Internațională de Cooperare din Turcia) a prezentat câteva proiecte care trebuie să fie implementate pe teritoriul Găgăuziei.
Eu nu văd cum se pot schimba relațiile sau atitudinea Republicii Turce față de Găgăuzia. Eu cred că, cooperarea în domeniul umanitar va continua pentru că ea a existat și în perioada când actualul președinte al Turciei a fost prim-ministru. Au fost implementate câteva proiecte importante de infrastructură pe teritoriul Găgăuziei. Și eu nu văd de ce trebuie să se schimbe lucrurile. Aceasta deja depinde mai mult de starea economică din Turcia, dacă Turcia va fi capabilă să joace un rol la nivel internațional și în regiunile unde ea are interes economic și politic.”
Europa Liberă: Să vă întreb și mai direct: în momentul în care Irina Vlah declară clar că prioritățile sale sau ale găgăuzilor sunt la Răsărit, iar Turcia se certa cu Rusia, cu Răsăritul, după doborârea avionului, e adevărat că, între timp, s-au schimbat lucrurile. Și atunci proverbul sau zicala rusească fratele fratelui meu îmi este frate, și invers, dușmanul dușmanului meu îmi este tot frate, în sensul acesta relațiile ruso-turce au avut o influență asupra priorităților administrației de la Comrat?
Mihail Sirkeli: „Administrația de la Comrat acum a declarat că este interesată în consolidarea relațiilor cu Răsăritul, care și continuă. Dar noi vedem acum că și relațiile dintre Turcia și Rusia devin din ce în ce mai bune. Aici cred că deja dispar anumite probleme și aceste inconveniențe în politica administrației de la Comrat pentru că ea se simte mai liberă să se ducă spre Turcia. Câteva săptămâni în urmă doamna bașcan a efectuat acolo o vizită. Aceasta a fost atunci când relațiile dintre Rusia și Turcia deveniseră mai prietenești, când a fost această scuză spusă de domnul președinte al Turciei pentru acel incident cu avionul rus în Siria. Acum văd că nu există inconveniențe și administrația din Comrat se simte și mai bine, nu trebuie să se teamă că dezvoltă relațiile și cu Turcia. Dar, cum am spus, pentru administrația din Comrat, consolidarea relațiilor cu Răsăritul rămâne prioritară.”
Europa Liberă: Dar Chișinăului firește că nu poate să îi convină această autonomie exagerată pe palierul relațiilor externe.
Mihail Sirkeli: „Turcia niciodată nu a jucat un rol destabilizator și nu a susținut aspirațiile sau acțiunile, activitățile dure ale Comratului față de Chișinău. Niciodată nu a fost aceasta. Și chiar recent a fost o declaraţie a ambasadorului Turciei că țara sa priveşte Găgăuzia ca parte componentă a Republicii Moldova. Şi aici trebuie să ţinem cont că Turcia are problema sa, există minoritatea kurdă care cere autonomie, sunt şi grupurile mai radicale care cer şi independenţă. Şi din acest punct de vedere nu ar fi logic pentru Turcia să susţină aspiraţiile Găgăuziei sau acţiunile dure ale Comratului faţă de Chişinău. Şi Turcia joacă un rol mai mult de echilibrare în Comrat.”
Europa Liberă: Adică, Turcia prietenă cu Rusia nu va deveni mai agresivă?
Mihail Sirkeli: „Nu cred. Prietenia cu Rusia vom vedea cât va dura, pentru că ştim că Turcia cu Rusia au avut perioade calde, dar întotdeauna Turcia a fost sub influenţa NATO şi Vestului. De aceea, vom vedea cum se va dezvolta situaţia mai departe. Eu nu cred că Turcia va juca un rol destabilizator în Republica Moldova. Nu.”
Europa Liberă: La începutul interviului spuneaţi că oponentul politic al actualului preşedinte a avut priză la Comrat prin sistemul de educaţie. Găgăuzii sunt conştienţi că acest susţinător are mari probleme şi, dacă ei sunt forţaţi să aleagă între oficialităţi, între preşedinte şi cel care, de fapt, i-a sprijinit?
Mihail Sirkeli: „Populaţia, comunitatea găgăuză, nu este prea conştientă că acele „Orizont”-uri aparţin mişcării Hizmet. Şi acest fapt nu se afişează, chiar în Republica Moldova nu s-a ştiut acest fapt.”
Europa Liberă: Da, abia acum s-a aflat, de fapt, foarte exact.
Mihail Sirkeli: „Ştiu numai cei care au absolvit aceste licee. Şi chiar nu se face mai multă reclamă. Despre aceste licee se ştie că sunt licee moldo-turce şi atât. Liceele moldo-turce sunt destul de populare, au o infrastructură destul de bună şi oferă o calitate educaţională destul de bună nu numai în Găgăuzia, dar şi în Chişinău. Veţi vedea după ratingurile instituţiilor de învăţământ şi veţi afla că sunt în topurile instituţiilor de învăţământ în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar, a propos, acum, când lumea a auzit cui aparţin, a apărut o întrebare dacă nu cumva aceste instituţii de învăţământ sunt pepiniere pentru islamizare sau inocularea unor convingeri religioase?
Mihail Sirkeli: „Dubii au existat şi atunci când aceste instituţii s-au deschis. Întotdeauna au existat nişte dubii şi nişte bârfe că sunt un proces de islamizare, dar aceasta nu s-a confirmat.”
Europa Liberă: Adică, nu există temei pentru asemenea îngrijorări?
Mihail Sirkeli: „Nu există temei pentru asemenea îngrijorări. Niciunul dintre absolvenţii instituţiilor de învăţământ „Orizont”, liceele moldo-turce, nu a devenit musulman. Eu nu ştiu despre aceste fapte.”
Europa Liberă: Şi cu atât mai mult nu a devenit imam.
Mihail Sirkeli: „Exact. Fethullah Gülen nu foloseşte aceste instituţii pentru promovarea islamului. Fethullah Gülen mai mult foloseşte aceste instituţii, nu numai în Republica Moldova, dar şi în Turcia, pentru că a avut mişcarea Hizmet, a avut o reţea de instituţii private foarte mare în Turcia. El a folosit aceste instituţii pentru a pregăti oameni educaţi şi a-i infiltra în instituţiile de stat, în instituţiile de business din Turcia şi prin aceşti oameni să influenţeze situaţia din Turcia, nu pentru islamizare. Şi el, de fapt, a devenit foarte popular în Turcia când a chemat oamenii să nu doneze pentru construirea instituţiilor religioase, dar să doneze pentru construirea şcolilor. El este cel care susţine că lumea trebuie să fie educată. El este imam, dar, în acelaşi timp, a contribuit destul de mult la crearea acestui stat laic prin pregătirea oamenilor, educaţie ş.a.m.d.”
Cît de importantă este mișcarea Gülen (infografic).
Europa Liberă: Păstrând proporţiile, putem spune că acesta e un fel de Hodorkovski?
Mihail Sirkeli: „Nu aş compara, pentru Hodorkovski nu este preot şi nu este un om de business. Tatăl lui Fethullah Gulen a fost imam şi el a devenit imam. Și a fost cunoscut mai mult ca jurnalist şi activist public. El niciodată nu a fost businessman şi de aceea nu cred că este atât de reușită comparaţia.”
Europa Liberă: Eu m-am referit la obiectivele pe care le-a avut Hodorkovski cu reţeaua de şcoli şi de licee.
Mihail Sirkeli: „Probabil, da. Dar, cum vedeţi, lui Fethullah Gülen i-a reuşit mai mult decât lui Hodorkovski, pentru că el a reuşit să construiască această reţea. Și reţea destul de mare nu numai în Turcia, dar şi în ţările balcanice, şi în ţările Europei de Est, în ţările Caucazului de Sud, şi în ţările Asiei Centrale, unde el are nu numai licee şi gimnazii, dar şi universităţi. El a reuşit să construiască o reţea destul de mare a instituţiilor de învăţământ. Și este unica persoană, şi această mişcare Hizmet care, în sens politic, pot să contrapună ceva sistemului care se construieşte acum de către Erdogan. Preşedintele Turciei Recep Tayyip Erdogan simte acest pericol. Și toate aceste acţiuni după tentativa de puci eşuată se petrec sub lozinca „Lupta împotriva lui Gülen”. Toţi acei oameni care sunt scoşi din instituţiile de stat, instituţiile de învăţământ se spune că sunt oamenii lui Gülen şi el, de fapt, face o „curăţenie” în instituţiile de stat din Turcia.”
Europa Liberă: Prin urmare, care e prognoza dumneavoastră, popularitatea lui Gulen va creşte sau preşedintele turc va reuşi să-l reducă la tăcere?
Mihail Sirkeli: „Nu cred că noi acum putem vorbi despre popularitate sau nepopularitate. Turcia e într-un moment destul de greu şi nu ştiu cum vor reacţiona oamenii lui. Este un număr de oameni foarte mare.”
Europa Liberă: Da, zeci de mii.
Mihail Sirkeli: „Probabil, oamenii educaţi vor pleca din Turcia. Aşa cum se dezvoltă situaţia, cred că Erdogan va consolida puterea. Turcia va deveni un stat prezidenţial cu puterea consolidată a preşedintelui şi cred că popularitatea lui Gülen în Turcia va eroda. Eu nu aş spune despre popularitate, eu aş spune despre influenţa lui până acum. Dar şi popularitatea din anii trecuţi a fost „organizată” de către instituţiile de stat, de către elita politică şi chiar de către Erdogan.
O campanie de denigrare a instituţiilor private, a instituţiilor de învăţământ ale lui Gülen, sub pretext că: „Ei numai iau bani, nu oferă calitatea şi noi mai bine construim şi dezvoltăm instituţiile de învăţământ statale şi educaţia va fi fără bani. Şi nu trebuie populaţia să plătească aceşti bani lui Fethullah Gülen”. Aceasta a avut loc. Şi prin aceasta el, de fapt, a erodat puţin popularitatea lui Fethullah Gülen şi mişcarea lui, Hizmet.”
Europa Liberă: Dar un lider persecutat de autorităţi totuşi capătă o anumită popularitate, pentru că apare factorul compasiunii.
Mihail Sirkeli: „Aceasta şi am vrut să spun. Depinde care vor fi acţiunile mai departe ale lui Fethullah Gülen şi ale oamenilor lui. Când au fost în instituţiile de stat, ei au avut posibilitate să influenţeze situaţia. La sfârşitul anului 2013 toată lumea a văzut cum acţionează Fethullah Gülen în practică, când a fost organizată această operaţiune cu denumirea de cod „Mită mare”, unde au fost arestaţi circa 60 de oameni din jurul lui Erdogan. Şi cei care au pornit această anchetă penală au fost oamenii lui Fethullah Gulen. Acesta a fost încă un semnal pentru preşedintele Erdogan că Fethullah Gülen are influenţă şi poate influenţa situaţia din interior. De aceea el la maximum va folosi situaţia care s-a creat astăzi, după o lovitură de stat eşuată, de a curăţa instituţiile de stat şi nu numai instituţiile de stat, chiar şi businessul, şi mediul academic, şi mediul de învăţământ de oamenii lui Fethullah Gülen. Şi, în primul rând, de a curăţa de oamenii lui Fethullah Gülen armata, deci, forţele militare.”
Europa Liberă: Dar şi judecătorii.
Mihail Sirkeli: „Şi judecătorii, dar şi poliţia. În toate sectoarele vieţii Republicii Turce a început procesul de curăţire. Dar acesta e şi pericolul, pentru că, dacă tu dai afară un număr atât de mare de oameni din sistemul militar, trebuie să îl înlocuieşti cu cineva. Şi acolo sunt criterii: loialitatea personală de a ocupa această funcţie în sistemul militar. Acolo este acum un criteriu pus de către preşedintele Erdogan: loialitatea lui personală. Dar aceasta va dura puţin timp, când se vor pregăti oamenii capabili să ocupe funcţii mari în armata turcă, în acelaşi timp, să aibă o loialitate. Pericolul este că acum instituţiile sunt decapitate.”
Europa Liberă: Iar disponibilizările acestea în masă, de fapt, consolidează o armată potenţială care, într-o formă sau alta, va opune rezistenţă, corect?
Mihail Sirkeli: „Cred că da. Vom trăi şi vom vedea. Eu nu aş da acum prognoze, dar cred că Turcia retrăieşte un moment foarte dificil.”
Europa Liberă: Toată lumea spune că este la o răscruce.”
Mihail Sirkeli: „Da, care va influenţa nu numai Turcia, dar şi situaţia la nivel global, la nivel regional, cel puţin.”
