Portalul specializat pe teme economice Mold-street.com se referă la intenţia Guvernului de a prelungi dreptul antreprenorilor de a activa în baza patentei pentru încă un an, adică până în ianuarie 2018. Pe de altă parte, proiectul autorităţilor prevede majorarea taxelor pentru patente. Scumpirea preţului la patent se va face diferenţiat în funcţie de localitatea unde îşi desfăşoară activitatea antreprenorul. Cele mai scumpe vor fi în Chişinău şi Bălţi. Intenţia este comentată de expertul pe aspect fiscal şi juridice în cadrul Camerei de Comerţ AmCham Moldova, Sergiu Chirică, în opinia căruia cel mai important avantaj al acestor propuneri este respectarea principiului echităţii fiscale.
„O concepţie cu faţa spre trecut”, astfel îşi întitulează editorialistul Nicolae Negru, de la Ziarul Naţional, articolul dedicat Concepţiei politicii externe a Federaţiei Ruse, semnată de preşedintele rus Vladimir Putin la finele lui noiembrie. În document e vizată „problema nistreană”, observă autorul, pe care Moscova o evidenţiază în mod special în cadrul „conflictelor din spaţiul postsovietic”, pretinzând că participă activ la găsirea unei soluţii cuprinzătoare, care presupune acordarea unui „statut special Transnistriei” cu „respectarea suveranităţii, integrităţii teritoriale şi neutralităţii Republicii Moldova”. Dacă Kremlinul ar fi vrut cu adevărat un statut special pentru raioanele de peste Nistru, e de părere Nicolae Negru, conflictul s-ar fi stins demult, în 1994, ca cel găgăuz, dar intenţiile „fratelui mai mare” erau şi sunt în mod evident altele: un statut-ancoră, care să lege malul drept al Nistrului astfel încât Chişinăul să nu poată lua decizii nedorite de Moscova.
Agenţia de ştiri IPN publică opinia analistului politic Dionis Cenuşă cu privire la planului de acţiuni moldo-rus pentru dezvoltarea relaţiilor comercial-economice, semnat recent la Moscova. În opinia expertului, Federaţia Rusă ar urmări legarea Republicii Moldova de CSI, în detrimentul integrării europene a ţării. Dionis Cenuşă mai observă că documentul a fost semnat în timp ce la Bruxelles se purtau discuţii despre aprofundarea reformelor legate de realizarea Acordului de Asociere. Între altele, analistul se referă şi la afirmaţiile unor oficiali ruşi care au descris planul de acţiuni ca fiind o măsură de „disciplinare” a autorităţilor de la Chişinău.
„De la miliardari, până la activişti certaţi cu legea” este titlul unei noi investigaţii de pe Anticorupţie.md în care jurnaliştii analizează cum şi-au adunat bani de campanie Mihai Ghimpu, Iurie Leancă şi Dumitru Ciubaşenco. Aşadar, Mihai Ghimpu a adunat în campania sa electorală 4,4 milioane de lei prin donațiile a 21 de persoane. Cel mai darnic sponsor al său a fost este omul de afaceri Valeriu Sterea, care a vărsat în „pușculița” electorală a lui Ghimpu 700 de mii de lei. În 2009, pe când exercita funcția de președinte interimar al Republicii Moldova, Ghimpu i-a acordat lui Valeriu Sterea Ordinul de stat „Gloria Muncii”. Asta chiar dacă, numele lui Valeriu Sterea a fost implicat anterior în scandalul din jurul privatizării conacului familiei Ianovski din satul Gura Bâcului, Anenii Noi, numit și Odaia „Drăgălina”. Pentru Iurie Leancă, în campania prezidențială din acest an, au făcut donații 94 de persoane fizice și patru agenți economici, care au suplinit fondul electoral al candidatului Partidului Popular European din Moldova (PPEM) cu 3,65 de milioane de lei.
Dintre persoanele fizice, cel mai generos sponsor al lui Iurie Leancă a fost omul de afaceri Anatolie Stati, care a vărsat în pușculița ex-premierului 200 de mii de lei. De-a lungul timpului, Anatolie Stati a fost implicat în mai multe scheme dubioase.
Într-o investigație semnată de RISE Moldova, reporterii arată cum familia Stati a jonglat în industria petrolieră internațională cu peste 50 de companii offshore. Campania electorală a lui Dumitru Ciubașenco a fost finanțată cu nouă milioane de lei. Suma de un milion și jumătate a fost virată din conturile Partidului lui Renato Usatîi. Pe de altă parte, 600 de persoane au pus mână de la mână pentru a aduna celelalte 7,5 milioane de lei pe care candidatul Partidului Nostru la prezidențiale și-a făcut campanie electorală. Dintre acestea, 17 persoane au donat sume de la 50 de mii de lei în sus. Majoritatea donatorilor fie sunt membri ai Partidului Nostru, fie sunt angajați la întreprinderile subordonate Primăriei Bălți, fie sunt consilieri, primari sau au candidat la anumite funcții de conducere fiind susținuți de Renato Usatîi.
Columnistul Iulian Chifu, concluzionează într-un editorial publicat pe portalul Deschide.md că lidera PAS, Maia Sandu, poate fi oricând ori liderul opoziției pro-europene de dreapta sau o mare întâmplare a alegerilor prezidențiale. “O trecere meteorică ce a fost utilizată o singură dată, intrând în irelevanță mai repede decât se aștepta oricine. Și risipind speranțele sutelor de mii de alegători din RM și de peste hotare”, notează Chifu. Autorul consideră că Maia Sandu trebuia să fi ieșit deja în public cu proiectul politic al opoziției pro-europene de dreapta unită, ca să anunţe lupta pentru câștigarea alegerilor parlamentare din noiembrie 2018, lucru care însă nu s-a întâmplat. „Lipsa unui proiect politic, a unei viziuni politice și a unui obiectiv de viitor o trimite pe Maia Sandu în irelevanță cu atât mai iute, cu cât cei mai apropiați aliați se îndepărtează pe rând și pe zi ce trece”, opinează Iulian Chifu.
Agenția Moldpres titrează într-un comentariu economic: „Reforma sistemului de pensii, colacul de salvare pentru un sistem în prag de colaps.” Expertul economic, Vlad Bercu, autorul comentariului, scrie că sistemul public de pensii din RM este o bombă cu ceas care va exploda mai devreme sau mai târziu, din cauza emigrării în masă a populației cu vârstă apta de muncă, a ratei înalte a fenomenului de angajare informală și plata salariilor în plic, precum și îmbătrânirea accelerată a populației. Autorul comentariului subliniază că autoritățile, prin „reforma mult întârziată”, își propun să reevalueze pensiile. Vlad Bercu consideră că se vorbea demult că sistemul de pensii e în prag de faliment și că doar o reformă îl poate salva, iar ceea ce a lipsit până acum era voința politică de a iniția reforma.
O investigație publicată de Rise Moldova arată că o treime din deputații așa-zisului soviet suprem de la Tiraspol dețin și administrează afaceri în paralel cu funcția publică. Majoritatea funcționarilor sunt conectați la Holdingul „Sheriff” – imperiul de business fondat de oligarhii Victor Gușan și Ilia Kazmalî, care funcționează ca un stat în interiorul altui stat, notează jurnaliștii de investigații. Potrivit anchetei, de-a lungul anilor, cei mai importanți politicieni transnistreni au lucrat în cadrul acestui holding. RISE menționează că din cei 43 de deputați din sovietul suprem de la Tiraspol, 15 ocupă, în paralel, și funcții de conducere în cadrul Holdingului „Sheriff”.
