La peste doi ani de la semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană care îl include și pe cel de Liber Schimb, oamenii de afaceri moldoveni alături de experții Uniunii Europene au tras următoarele concluzii: peste 60% din exporturile moldovenești pleacă spre piața europeană, criza din sistemul bancar și „furtul miliardului” i-a descurajat pe antreprenori, iar birocrația locală îi împiedică să beneficieze la maxim de pe urma Acordului de Liber Schimb. Cum pot fi depășite aceste provocări? O întrebare la care Delegația Uniunii Europene a căutat răspuns în cadrul unui Forum Economic organizat astăzi la Chișinău. Corespondenta noastră a fost prezentă la dezbateri şi a stat de vorbă inclusiv cu antreprenori care au beneficiat în ultimii ani de granturi europene:
Agricultorul Andrei Gîrlea din Rezina administrează câteva mii de hectare de terenuri agricole pe care cultivă grâu, rapiță, orz și plante aromatice. Gospodăria țărănească pe care o conduce a obţinut în 2014 aproape două milioane de lei pe care fermierul le-a investit în tehnică agricolă modernă. Astăzi oferă de lucru la aproape 60 de angajați permanenți și cam tot atâția sezonieri. Rezultatele ar fi fost mai bune, crede fermierul Andrei Gîrlea, dacă nu ar exista multă birocrație:
„Una-i rău, că aceste fonduri, majoritatea din ele, sunt prin intermediul băncilor, prin intermediul ministerelor, or, aici, la noi, nu se înțelege care minister trebuie să le repartizeze. De exemplu, dacă vorbim de programul ENPARD, acesta trebuia să fie la noi din 2014. Iată, s-a terminat 2016 şi încă nu avem acest program, dar acolo, de bine, de rău, e vorba de peste 50 de milioane de euro. În afară de asta, băncile care repartizează aceste fonduri, pe lângă condițiile din Uniunea Europeană, mai pun și ei niște condiții, adică adaos la procente, și cu părere de rău, banii nu ajung la cei care, poate, ar putea mai bine să-i investească.”
În prima jumătate a acestui an peste 60% din exporturile moldovenești s-au îndreptat spre piața europeană. Doar o treime din mărfuri provin din sectorul agroalimentar, celelalte sunt bunuri industriale. Mai mult, exportul unor produse spre UE cum ar fi cel de prune sau mere nu acoperă cotele tarifare prevăzute în Acordul de Asociere și cel de Liber Schimb. De ce cota de export al merelor, de exemplu, nu este valorificată de agricultori? Vasile Plămădeală, expert pentru comerț în cadrul Delegației UE în Republica Moldova, se referă la specificul local al recoltării acestor fructe:
„Exportul merelor, de exemplu, pe piaţa Uniunii Europene este făcut un pic diferit decât este percepţia tradiţională de export al merelor, cum se efectua pe piaţa Federaţiei Ruse până nu demult. Nu se acceptă mărul exportat în lăzi mari, aşa cum este colectat de pe câmp. Putem observa însă că producătorii agricoli încep încetul cu încetul să se reorienteze, or, cu toţii observăm că pe traseele principale se construiesc depozite frigorifice pentru a oferi posibilitatea procesării după recoltare. Sunt sigur că în următorii ani cifrele vor înregistra o cu totul altă evoluţie. Consider că piaţa UE este destul de mare şi destul de deschisă pentru toţi cei care pot oferi un produs de calitate.”
Odată cu semnarea Acordului de Asociere şi a celui de Liber Schimb, în faţa producătorilor moldoveni s-a deschis o piaţă de peste 500 de milioane de consumatori. Pe de altă parte şi piaţa autohtonă a devenit accesibilă pentru investitorii străini, doar că numărul acestora nu a crescut atât pe cât s-au aşteptat autorităţile.
Lipsa unei justiţii eficiente şi controalele abuzive îi îngrijorează pe investitorii străini, susţine directoarea executivă al Asociaţiei Business-ului European, Mariana Rufa:
„Noi considerăm că nu sunt suficiente reformele implementate, nu există încredere din partea businessului în sistemul de justiţie. Dorim un act al justiţiei mai transparent, dorim crearea şi funcţionarea unui registru electronic al controalelor şi nu doar aplicarea unor moratorii, după scurgerea cărora problemele rămân pentru că ele nu au fost soluţionate sistemic. Asociaţia Businessului European cu multă insistenţă promovează crearea şi implementarea unui registru electronic care într-o manieră extrem de tranşantă şi transparentă va informa orice agent economic privind graficul de controale şi inspecţii.”
Mariana Rufa mai spune că aşa numitul „furt al miliardului” din sistemul bancar a avut un impact negativ asupra imaginii Republicii Moldova, or, astăzi antreprenorii străini cântăresc de şapte ori înainte să-şi investească banii aici. În prezent, atât autorităţile, cât şi oamenii de afaceri sunt în așteptarea banilor promişi de Uniunea Europeană, îngheţaţi în vara anului trecut ca urmare a furtului din sistemul bancar. Şi asta pentru că banii, peste 45 de milioane de euro, vor fi oferiţi în calitate de suport bugetar şi sunt prevăzuţi pentru îmbunătățirea activităţii Agenţiei pentru siguranţa alimentelor, a Agenţiei de Intervenţie şi plăţi în agricultură şi sprijinirea programelor destinate antreprenorilor – domenii cheie pentru mediul de afaceri în Republica Moldova.
