La începutul lui 2017, la Chișinău va fi deschis un oficiu de legătură cu NATO, dacă înțelegerea la care au ajuns acum câteva săptămâni premierul Pavel Filip și secretarul-general al Alianței Nord-Atlantice va întruni sprijin politic în Parlamentul de la Chișinău. Cu ce anume ar urma să se ocupe reprezentanța? Corespondenta noastră, care urmărește la Bruxelles lucrările unei reuniuni de două zile a miniștrilor de externe NATO, a discutat subiectul cu mai mulți responsabili și are amănunte.
Oficiul de la Chișinău va fi mult mai mic decât cel din Ucraina, de exemplu, ba chiar ca cel din Georgia, întrunind de la bun început un personal extrem de redus, de doar patru unități, doi diplomaţi NATO şi doi angajaţi locali. Față de 45 de persoane, câte lucrează, bunăoară, în biorul de la Kiev, diferența este imensă și ea vorbește oarecum despre nivelul și profunzimea relației fiecăruia din cele două state partenere cu organizația.
În timp, însă, numărul de angajați ai oficiului moldovenesc ar putea crește, în funcție de nevoia Chișinăului și sporirea numărului de programe de asistență. Cel din Ucraina, de exemplu, și-a triplat practic personalul după încheierea președinției Ianukovici și odată cu declanșarea conflictului estic, creştere care poate fi explicată prin sporirea numărului de proiecte de asistenţă NATO.
Deocamdată, din cei patru angajați de la Chișinău, toți civili, doi vor fi emisari ai Cartierului General NATO, iar ceilalți doi - experți locali.
Unul din reprezentanții pe care îi va trimite NATO la Chișinău va conduce de fapt oficiul și va avea drept sarcină primordială să coordoneze programele de sprijin pe care le derulează NATO în Republica Moldova. Domeniile mai importante în care există astfel de programe la ora actuală sunt trei: modernizarea instituțiilor de apărare și securitate, sporirea capacităților de apărare cibernetică și fortificarea mecanismelor anti-corupție în armată.
La fel, șeful misiunii va trebui să pună la punct în Republica Moldova o strategie de comunicare cu autoritățile, dar mai ales cu cetățenii, despre rolul și scopurile Alianței Nord-Atlantice în lume și regiune în general, dar și în Republica Moldova în particular. Șeful misiunii va avea și un ajutor, la fel civil, dar care se va preocupa concret de programele de modernizare a armatei.
Un alt scop al reprezentanței va fi să analizeze la fața locului domeniile în care Republica Moldova beneficiază de sprijinul UE, pentru o mai bună direcționare a sprijinului Alianței spre sectoare rămase poate în umbră, dar cu nevoie de modernizare. „Vrem ca acest sprijin să se completeze, nu să se dubleze”, a explicat un responsabil din cadrul NATO, preocupat de relația cu Moldova.
Deschiderea, acum, a unui astfel de oficiu de legătură cu Alianța Nord-Atlantică la Chișinău este rezultatul a peste doi ani de discuții declanșate de conflictul ucrainean, după care Republica Moldova a cerut și a primit de la NATO un pachet important de asistență menit să o ajute să-și modernizeze sistemul de securitate și apărare.
Programul înaintează greu, inclusiv din cauza instabilității politice de la Chișinău, iar o reprezentanță locală a NATO l-ar putea impulsiona, așa cum afirmă adjunctul asistentului Secretarului General al alianței pentru relații politice și de securitate, James Appathuray:
„Desigur, e treaba Moldovei în ce direcție să meargă. Dar noi credem că parteneriatul pe care îl avem a fost construit exclusiv în funcție de nevoile Chișinăului, de aceea sperăm că odată cu deschiderea oficiului, relațiile noastre se vor aprofunda."
Confruntat cu criticile opoziției socialiste, dar mai ales a președintelui nou ales, Igor Dodon, Parlamentul de la Chișinău ar putea ratifica înțelegerea despre deschiderea oficiului deja la sfârșitul acestei săptămâni, astfel ca să se reușească să fie și promulgată înainte ca președintele în exercițiu, Nicolae Timofti, să iasă pe ușa președinției, iar cel nou ales să fie validat de Curtea Constituțională.
