Experții Institutului pentru Dezvoltare şi Inițiative Sociale (IDIS) Viitorul au analizat cum au reacționat instituțiile statului în cazul operațiunii de spălare a banilor prin băncile moldovenești derulată în perioada 2010-2014. Presa a vehiculat că astfel au fost „spălate” în jur de 20 de miliarde de dolari. Studiul „Puterea hibridă şi actorii săi. Operaţiunea Laundromat” urmăreşte cum tranzacțiile suspecte efectuate prin băncile moldovenești, legalizate de către judecători, au făcut ca statul să disfuncționeze şi care sunt costurile pentru repararea prejudiciului.
Lungul şir de disfuncționalități are începutul la una din băncile comerciale prin intermediul căreia s-au derulat majoritatea tranzacțiilor din Rusia spre zone off shore. În mod normal, angajații bancari aveau obligația să stopeze transferurile dubioase şi să prevină spălarea banilor. Orice operațiune ce depășește jumătate de milion de lei trebuia raportată la CNA. Ofiţerii CNA care au observat fenomenul de tranzitare au ezitat însă să-l califice drept spălare de bani, scuzându-se cu legislația imperfectă. În cele din urmă, fosta conducere BNM a dat vina pe CNA care nu calificase univoc operațiunile îndoielnice drept infracțiune. În consecință s-a produs un blocaj instituțional indus cu bună știință sau printr-un concurs de împrejurări. Factorii decizionali au tolerat de fapt o ilegalitate cu consecințe pe care ar fi trebuit să le estimeze.
Una dintre concluziile autorilor studiului, Veaceslav Berbeca şi Ion Tăbârţă, este că s-a știut de la bun început despre tranzacțiile suspecte. Şi au ştiut nu doar angajatii de la Centrul Naţional Anticorupţie, Banca Naţională, dar şi din Serviciul de Informații şi Securitate, Consiliul Superior al Magistraturii şi Procuratura Generală. Multe persoanele responsabile au ştiut, însă nu au întreprins nimic pentru a denunța operațiunea, deoarece ar fi avut comandă de la politicieni din vârful puterii să nu intervină, este de părere analistul Ion Ţăbârţă. Potrivit lui Tăbârţă, operațiunea a fost gândită în urmă cu zece ani şi a devenit posibila din cauza culturii politice rudimentare şi a democrației fragile din Republica Moldova.
„Crima organizată din Federaţia Rusă în spălarea de bani a ieşit la legătură, sigur că în zona informalului, cu anumiţi decidenţi din politicul moldovenesc, a avut loc în 2005. Atunci aşa numita schemă letonă de spălare banilor a început să devină mai dificilă. S-au căutat variante de alternativă, s-a constatat că Republica Moldova ar fi o astfel de variantă. S-a elaborat aşa-numita nota Reidman, în urma notei Reidman au avut loc modificări a cadrului normativ-legislativ, ca până la urmă să fie realizate toate acele nereguli din sistemul bancar prin implicarea sistemului judecătoresc şi prin pasivitatea instituţiilor statului la frauda sau fraudele bancare”.
Directorul executiv al IDIS Viitorul, Igor Munteanu, este de părere că Republica Moldova are un regim de guvernare de tip hibrid, un amestec de democrație după modelul occidental cu autocraţie de tip post-sovietic. Acest regim se manifestă prin preluarea de către politicieni a fluxurilor financiare, astfel s-ar explica şi pregătirea din timp a fenomenului spălării de bani, consideră Igor Munteanu.
„Nu sunt simple jocuri de putere, ele sunt jocuri de putere prin care instituţiile sunt aservite unor grupuri afluente economic, respectiv, au acces la repartizarea de bunuri doar membrii unor cluburi, are loc legitimarea unor cluburi politice care după asta îşi distribuie beneficiile sociale, bugetare, economice în funcţie de apartenența la aceste cluburi, ceea ce distruge practic orice fel de legitimitate democratică în cadrul unor regimuri politice”.
În urma aceste scheme, imaginea Republicii Moldova în lume a avut de pierdut, securitatea ţării a fost grav afectată, nici în ţară cetăţenii nu mai au încredere în autorități, sistemul bancar rămas descoperit, la fel cum este total lipsit de încredere sistemul de justiţie, enumeră comentatorul politic Victor Ciobanu, prezent la lansarea studiului:
„Am văzut că după ce s-a epuizat şi nu mai mergea interpretarea guvernării că Filat a furat miliardul a mai apărut încă un actor care se numeşte Platon, evident om cu experienţă şi pondere în sistemul nostru bancar. Au fost arestaţi exact judecătorii care trebuie în mod selectiv să-l toarne pe Platon acum şi în nici un caz altceva. Or de aceste scheme s-au folosit mult mai mulţi şi nu cred că judecătorul de rând este beneficiarul comisionului cel gras, pentru că a avut o acoperire la judecătorul care stă deasupra lui, respectiv la şeful sistemului judecătoresc, care la rândul lui a fost acoperit de politicul din Republica Moldova”.
Experţii IDIS Viitorul au promis să facă analize şi pe alte dosare de rezonanță, în special pe dispariția notorie a circa un miliard de dolari din sistemul bancar, falimentarea BEM, făcând totodată presiune pe politicienii care au abuzat de încrederea cetățenilor.
