Într-un interviu pentru radio Europa Liberă, Ion Sturza mai afirmă că gruparea respectivă a fost tutelată de serivciile ruse de informații și a controlat, prin Platon şi cu girul autorităţilor pro-europene de la Chişinău, până la 70% din sistemul bancar moldovenesc. Ion Sturza mai spune că întrega grupare a intrat în declin începând cu octombrie 2015, odată cu arestarea în Rusia a liderului acesteia, Alexandr Grigoriev. Veaceslav Platon a fost reţinut şi plasat sub arest preventiv pentru 40 de zile săptămâna trecută în Ucraina, la solicitarea autorităţilor moldovene, care îl acuză de implicare în devalizarea Băncii de Economii și spălare de bani. „Trebuia oprit, dar eu nu cred că se face ceva de dragul justiţiei, ci de dragul acaparării activelor pe care le deţine în Republica Moldova,” a spus Ion Sturza.
Europa Liberă: În ultimul Dvs. comentariu referitor la realitatea din Moldova, păreați îngrijorat de ce s-ar putea întâmpla urmare a arestării la Kiev a omului de afaceri Veaceslav Platon. Vorbeați despre un Armaggedon care iată, iată se va declanșa. Ați putea un pic elabora această părere?
Ion Sturza: „În primul rând vreau să menționez că nu contest nevoia reținerii dlui Platon. Ceea ce am vrut să menționez este că, de fapt, se declanșează evenimente care, dacă facem o paralelă cu acel renumit film Armaghedon cu Bruce Willis, nu atât vor însemna sfârșitul lumii, cât faptul că spre noi vine o cometă, un asteroid care poate să distrugă Republica Moldova, luând în considerație că acest Platon nu este un simplu boschetar, așa cum sunt majoritatea acționarilor la băncile controlate de el. Platon după anii 2009-2010 a controlat practic în totalitate sistemul financiar din Republica Moldova, 70% din sistemul bancar și practic toate instituțiile de asigurări care contează. El a făcut legea în Banca Națională, în Comisia economie, buget și finanțe a Parlamentului, a schimbat legi, a controlat multe instituții din sistemul judiciar, deci este un personaj foarte implicat în tot ce s-a întâmplat în sistemul economic al Republicii Moldova în ultimii ani.”
Europa Liberă: Aţi spus, şi aici citez, că „e una să-i dai un șut lui Iurie Leancă, un bobârnac lui Mihai Ghimpu și e alta să te pui cu mafia financiară mondială. Este imposibil pentru un oligarh moldovean să o controleze.” Dacă vă înțeleg eu exact, credeți că de fapt ceea ce se întâmplă acum este că oligarhul moldovean Vlad Plahotniuc s-ar pune cu mafia financiară internațională reprezentantă oarecum de Veaceslav Platon. Asta spuneți?
Ion Sturza: „Da. Eu de nenumărate ori am menționat lucrul acesta: că Platon este doar o interfață a unei grupări extrem de serioase care „a selectat”, cu ghilimele de rigoare bineînțeles, Republica Moldova pentru operațiuni financiare și, în special, de spălarea banilor din zona Federației Ruse și nu doar a Federației Ruse. În acești ani Moldova a fost, mă refer la perioada din anul 2009 încoace, a fost o țintă relativ ușoară pentru tot felul de escroci și aventurieri din fostul spațiu sovietic și în special din zona Federației Ruse. Platon a reprezentat o grupare care până în octombrie anul trecut a fost extrem de puternică de spălare de bani din Federația Rusă, gruparea lui Alexandr Grigoriev, în mare măsură tutelată de serviciile speciale din Federația Rusă. Nu în zădar unul dintre partenerii de afaceri al lui Grigoriev a fost chiar Igor Putin, cred că numele de la sine spune. Doar prin sistemul bancar din Republica Moldova ei au spălat peste 20 de miliarde de dolari într-un timp foarte scurt. Vă dați seama că lucrurile acestea nu se întâmplă pentru că dl Platon de la Chișinău este atât de genial și a pus la punct niște scheme în care a implicat toată lumea. Este o combinație extrem de serioasă, vorbim despre miliarde de dolari, vorbim de sute de milioane de profit care contează foarte mult și eu cred că poate să aibă anumite repercusiuni pentru cei care astăzi aparent le contestă sau, de fapt, vor să le preia.”
Europa Liberă: Dacă a reușit până acum toate aceste lucruri, de ce acum Dl Platon nu mai reuşeşte?
Ion Sturza: „Pentru că şi la Moscova are loc o regrupare a echipelor care coordonează anumite domenii de activitate. În afară de gruparea lui Grigoriev, Republica Moldova se află încă în vizorul a cel puțin trei grupări care o folosesc pentru operațiuni de tot felul. Una este a lui Serghei Lobanov, care recent a fost reținut la Moscova, protejat de socrul său Andrei Belianinov, șeful vămii rusești, unul dintre apropiații președintelui Putin, care îl avea drept interlocutor la Chișinău pe Ilan Shor până nu demult. A treia grupare este gruparea energetică a lui Evghenii Dod, cu Transnistria, care avea drept interlocutori la Chişinău fruntașii Partidului Democrat. Deci, sunt mai multe grupări care astăzi sunt într-o formă sau alta deconspirate și dezintegrate la Moscova, iar fluxurile au rămas și continuă să rămână, dar sunt preluate de alte persoane, atât la Moscova, cât și la Chișinău. Deci, nu rămâne locul pustiu. Dvs. știți cu doar numai spălarea banilor în ultimul timp a fost prin Republica Moldova adițional încă 10 miliarde în ultimul an, la care Banca Națională a zis că totul este legitim. Deci, este o luptă foarte crâncenă pentru a prelua anumite fluxuri de spălare a banilor, de contrabandă, de furtul resurselor energetice din Federația Rusă. Moldova este un fel de Eldorado pentru așa operațiuni.”
Europa Liberă: Se crede că cine controlează sistemul bancar are multe pârghii de decidere a sorții unei țări. Credeți că asta se întâmplă acum: o luptă pe viață şi pe moarte pentru controlul asupra sistemului bancar, controlul acestor fluxuri financiare? Pentru că asta ar însemna că totul va continua, doar că va fi sub alt patronaj.
Ion Sturza: „Bineînțeles, când vorbim despre controlul asupra sistemului bancar sunt două componente, una dintre ele care este una foarte importantă este Banca Națională care a fost fieful Partidului Democrat toți acești ani și care, de fapt, a permis să se întâmple aceste lucruri. Aici mă refer la aceste mega spălări de bani și la furtul miliardului, și la multe alte lucruri, inclusiv la atacurile raider asupra băncilor, la schimbarea regulilor de joc și pe de altă parte control operațional. Vă dați seamă că același Platon controla la un moment bănci precum Victoriabank, Moldindconbank, Agroinbank, parțial BEM lucruri care nu puteau să fie făcute fără de suportul politic sau girul politic. Eu am avut ocazia să discut telefonic cu dl Platon la un moment dat la care el se plângea de cele două butoane de la conducerea Republicii Moldova: Vlad Filat și Vlad Plahotniuc unde spunea că el nu acționează fără suportul și fără girul politic într-o țară sau alta. Alta e că el făcea totul cu un tupeu extraordinar, deci el a avut întotdeauna girul autorităților Republicii Moldova pentru operațiunile care le-a făcut în Republica Moldova. Odată cu arestarea patronului său de la Moscova Alexandru Grigoriev în octombrie anul trecut el a fost impus practic să-și vândă o parte din activele sale sau să le cedeze mai bine spus. La Chișinău s-a perceput ca o slăbiciune a lui, s-a contat pe un mai mare comision din acele 7% care, de fapt, este lanțul trofic pe toată schema de spălare de bani – un război care s-a declanșat încă în anul trecut și la care suntem astăzi toți martorii fazei lui acute.”
Europa Liberă: E un război totuși necesar? Vă întreb pentru că e cumva ciudat să vedem că parcă ați sugera că se vor întâmpla lucruri mai strașnice decât ceea ce s-a întâmplat până acum, până la arestarea lui Platon?
Ion Sturza: „Pe de o parte acest personaj Platon trebuia oprit la un moment dat. Pentru că el e cunoscut încă din anii 1990 prin schemele sale, prin recuperările frauduloase de TVA, prin implicarea în atacurile asupra sistemului energetic în Republica Moldova, dar și în Ucraina. Foarte multă lume, inclusiv din justiția ucraineană sau rusească, își dorea să-l acapareze sau să-l capete în mâini. Îmi aduc aminte de un document care l-am văzut în anul 2005 - o scrisoare a procurorului Federației Ruse către președintele Republicii Moldova unde se descria spre exemplu renumitul atac raider asupra sistemului energetic ucrainean. Imaginați-vă că procurorii Federației Ruse, ao Ucrainei și președintele Republicii Moldova nu puteau să-l oprească pe băiat în schemele lui. Deci evident că era o forță. Până la urmă ar fi cazul ca justiția din țările respective, inclusiv Republica Moldova, să-și spună cuvântul asupra schemelor care au fost derulate de acest băiat. Dar eu nu cred că aceasta se face doar de dragul justiției. Se face de dragul acaparării activelor pe care el le are astăzi formal sau neformal prin intermediari în Republica Moldova. Vorbim de activele bancare care, după estimările mele, sunt între 150-200 de milioane de dolari ca valoare. Şi vom vedea în timpul apropiat unde se vor duce aceste active, ele fiind cunoscute la băncile respective. În plus, are loc o redistribuire și în alte sectoare: de exemplu în același Aeroport de care noi am uitat. Eu cred că ca gravitate concesiunea Aeroportului nu e mai mică decât furtul miliardului și care astăzi este într-un cot de umbră. Proprietarul din umbră a activilor legate de Aeroportul din Chișinău, Lobanov, tot a fost arestat zilele astea la Moscova. Să vedem cine va prelua acest active. Deci, o redistribuire în care sunt interesele anumitor persoane, în primul rând la Chișinău, și nu este niciun interes al țării ca stat.”
Europa Liberă: Un fost angajat CNA, Mihail Gofman, știți la cine mă refer, a făcut mai multe deconspirări în presă în câteva săptămâni, a fost și la Washington și spunea dumnealui că, de fapt, punctul final în toată această poveste ar fi devalizarea și acapararea unui stat pe cale financiară, de către Rusia… Dvs. ce credeți?
Ion Sturza: „Eu nu cred, eu vorbesc de asta de ani de zile. Şi în anul 2013 am avut discuții formale și neformale și cu conducerea Republicii Moldova unde le-am spus că, de fapt, omuleții verzi nu vin pe tancuri, așa cum încearcă unii să ne convingă, ei vin cu alte forme. De asta și am vorbit de aceste trei grupări din Federația Rusă - a lui Grigoriev, Lobanov și Dod - care, de fapt, din punct de vedre economic controlează practic astăzi Republica Moldova, prin interpușii săi din Republica Moldova. Şi au pârghii. Și, astăzi dacă Platon dorește într-o formă sau alta să dea de pământ cu sistemul bancar o face instantaneu. Sau Dod, care este și el arestat sau cine astăzi este în schemă în locul lui vrea să oprească curentul către Republica Moldova, oprește instantaneu. Sau aviația, Aeroportul poate să ardă într-o noapte dacă Lobanov, care și el este arestat la Moscova, vrea să oprească traficul aviatic. Deci, lucrurile pentru mine au fost clare din start. Acest concubinaj între partea oligarhică, politică acum și criminală în Republica Moldova nu este o noutate nici pentru Dvs., nici pentru mine. Eu consider că, de fapt, este un element de trădare națională masiv, care pune la îndoială capacitatea noastră de a fi un stat independent.”
Europa Liberă: Și întrebarea este: ce se va întâmpla în continuare? Acest risc îl vedeți la fel de mare?
Ion Sturza: „Un element foarte elocvent a fost așa numită foaie de parcurs adusă de Rogozin la Chișinău. El a spus trei lucruri care contează pentru Federația Rusă: operațiiunile financiare, doi, sistemul energetic legat de Transnistria, trei, Aeroportul Chișinău. Deci ei au protecția în continuare asupra acestor filiere de control a Republicii Moldova. Trist este că noi în toți anii ăștia am vorbit despre integrare europeană, de apropierea de România, dar nu am aruncat măcar o sârmă de Prut ca să securizăm sistemul energetic, noi nu ne-am sincronizat cu sistemul financiar din România, noi nu am făcut multe în deschiderea noastră comerțului cu Europa. În schimb, tacit am fost practic sută la sută acaparați de către altă zonă de influință. Aici e aplaud de Federația Rusă și e de plâns de moldovenii noștri.”
Europa Liberă: Dle Sturza, există voci care spun că tot sistemul bancar moldovenesc a riscat și mai riscă încă să fie exclus din sistemul financiar internațional, să nu mai aibă conturi corespondente cu bănci serioase din Europa, din SUA, că Moldova s-ar putea transforma într-un fel de paria, să fie evitată de băncile lumii. Cât de serios vi se pare acest scenariu?
Ion Sturza: „Este o realitate. Eu vreau să confirm că foarte multe tranzacții bancare internaționale prin conturile corespondente a băncilor mari merg foarte greu, sunt confirmate cu întârzieri de săptămâni, sunt verificate. Mai mult ca atât, majoritatea băncilor internaționale au pus deja Moldova pe lista neagră, deci orice tranzacție se verifică de câteva ori. Eu am exemplul meu personal în acest sens, Moldova deja este de mult pusă pe lista neagră de către bănci anume din considerente de spălare de bani, de fraude ș.a.m.d.. Deci, asta nu este o ipoteză, este o realitatea astăzi pentru Republica Moldova. Putem într-un moment dat să fim deconectați de la curent sau de la alte sisteme de comunicare.”
Europa Liberă: Dacă s-ar adeveri, de exemplu, că într-adevăr s-au făcut aceste spălări de bani…
Ion Sturza: „Nu, acestea numai trebuie să fie adeverite, sunt o realitate, sunt cunoscute și sunt monitorizate foarte bine. Cinismul sau pragmatismul, cum ar spune partenerii occidentali, este că ei au văzut și au acceptat lucrurile acestea. Am avut chiar niște discuții așa mai „in side” cu niște britanici și americani care au spus: voi ați văzut toate lucrurile acestea, voi ați cheltuit 50-60 de milioane de dolari pentru a învăța moldovenii cum să lupte cu spălarea banilor… Răspunsul a fost extrem de pragmatic: păi banii ăștia au venit către noi, nu au plecat de la noi - vorbim de zeci de miliarde de dolari. A propos, în schemele astea au fost bănci din Uniunea Europeană, implicate bănci din Țările Baltice, din jurisdicția Marea Britanie, Olanda, Statele Unite ale Americii, deci nu este o noutate. Cinismul este chiar și în legătură cu „lista Magnițki” - jumătate din bani au fost spălați prin Banca de Economii din Republica Moldova. Ați auzit vreo persoană care a fost implicată în lucrurile aceste pusă în „lista Magnițki”? Doar în ultimul timp când vorbim de acțiunile lui Gofman în Statele Unite, s-a scos un „articolaş” venit din zona Hermitage ș.a.m.d.. Deci, noi întotdeauna ne uităm și așteptăm ca să fie și o reacție internațională, dar atât timp cât nu este un interes imediat la unor țări influente, lucrurile din păcate nu se întâmplă.”
Europa Liberă: La un moment dat, dle Sturza, Dvs. ați încercat să rupeți acest cerc prin faptul că ați încercat să deveniți premier. E o chestie la care ați renunțat definitiv, e o chestie la care vă mai gândiți, ce ne puteți spune?
Ion Sturza: „Chiar dacă am o experiență de o viață și o vârstă, cad și eu câteodată în capcana naivităților. Eu am sperat atunci că am să am suport, și pe intern, și pe extern, dar până la urmă pot să vă spun în premieră că cineva a așteptat că eu voi aloca anumite sume pentru a reconfigura Parlamentul Republicii Moldova și a „securiza” stabilitatea. Eu, sincer vorbind, nu vreau să cheltui banii familiei sau ai companiilor unde am asociați pentru a cumpăra influența de la Chișinău, de aceea și m-am retras. Astăzi ar fi cred că o blasfemie să vorbești în ajun de 25 de ani a independenței Republicii Moldova: crezi sau nu crezi în proiectul statul Republica Moldova. Eu cu multă tristețe constat că moldovenii nu sunt capabili să se autoguverneze, că acest dar care le-a căzut spontan 25 de ani în urmă, independența și suveranitatea, ei o tratează cu multă nonșalanță. Din păcate, atunci când nu mai ești atât de încrezut în proiectul Republica Moldova ca stat, să poți să-ți mobilizezi forța interioară de a interveni în interesul acestui stat - este o problemă.”
