Procuratura Anticorupție a desfășurat la începutul acestei săptămâni mai multe percheziții, în urma cărora a descoperit materiale ce probează implicarea omului de afaceri Veaceslav Platon în delapidarea Băncii de Economii, dar și în scheme de spălare a banilor. Potrivit șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, Platon ar fi fost implicat inclusiv în spălarea banilor rusești prin băncile moldovenești. Anterior, RISE Moldova a scris o investigație despre „spălătoria rusească”, potrivit căreia „organizații criminale și politicienii corupți din Rusia au transferat miliarde de dolari prin Moldova”. Ion Preașcă este unul dintre jurnaliștii care au participat la realizarea acesteia, și explică cum funcționa schema de spălare a banilor:
Ion Preașcă: „O companie „X”, din Marea Britanie, încheia un contract cu o firmă din Rusia cu privire la acordarea unui credit, de exemplu de jumătate de miliard de dolari. Peste ceva timp, firma din Marea Britanie, se adresa în instanță în Moldova, cu cerere de rambursare a acestui credit. Ca să fie examinată în instanța din Moldova, apărea un cetățean dintr-o anumită localitate care spunea că și el este dator la firma off-shore și îmi asum să returnez banii. De aceea, examinarea avea loc în instanța din Moldova. Se emitea o decizie, o ordonanță executorie, executorul se ducea la bancă și spunea că este o decizie executorie pe o firmă din Rusia. Pe urmă, firma din Rusia spunea că într-adevăr are o datorie de jumătate de miliard de dolari și transfera banii pentru a executa decizia instanței din Moldova. Banii din Rusia veneau în ruble, ajungeau pe contul băncii, aici se converteau, pe urmă se transferau mai departe, în Letonia de exemplu, și de acolo mai departe plecau în Occident. Asta o parte, altă parte: de exemplu firma din Rusia spunea că firma „X”, din Marea Britanie, i-a livrat anumite produse și trebuia să ramburseze. Cam așa se derula...”
Europa Liberă: Deci rolul Republicii Moldova era să tranziteze acești bani?
Ion Preașcă: „Da, era o formulă de a putea scoate banii din Rusia, câștigați nu întotdeauna legal, dar asta deja poate să stabilească autoritățile din Rusia.”
Europa Liberă: De ce cineva ar scoate banii din Rusia și să-i trimită în altă țară prin astfel de metode?
Ion Preașcă: „Există anumite riscuri, de exemplu că acești bani pot fi preluați de altcineva, pentru a nu plăti taxe la statul rus, sau erau pur și simplu bani obținuți prin scheme corupționale.”
Europa Liberă: Aparent, ceea ce avea loc în Republica Moldova, arăta perfect legal?
Ion Preașcă: „Da, aparent arăta perfect legal, dar faptul că era așa flux mare de bani, când vezi că au fost implicate 13 instanțe, o bancă și trei executori, plus că schemele au durat aproape patru ani, din 2010 până în 2014, arată că era o chestie bine organizată. Din Rusia era un grup de bănci, plus un grup foarte mare de companii, și companii off-shore, deci toate aceste conexiuni nu puteau fi făcute la întâmplare. Se vede că lucra un grup foarte bine organizat.”
Europa Liberă: Pentru că aparent sunt legale, cum pot interveni autoritățile?
Ion Preașcă: „Trebuie să fie persoana păgubită, dar aici în Moldova cine era păgubită? Parcă nimeni. Banii erau scoși din Rusia, deci revenea autorităților ruse să spună că din țara lor s-au scos atâtea miliarde, n-au fost plătite atâtea taxe, nu s-au plătit contribuțiile sociale, banii ăștia sunt furați, e o schemă frauduloasă și trebuie stopată, dar atâta timp cât rușii nu făceau nimic... Până la așa zisă „schema moldovenească” a fost și schema bielorusă, kazahă etc. A noastră era deosebită prin faptul că aici era implicată instanța judecătorească, dar acolo se făceau prin contracte fictive etc.”
