Parlamentul a organizat o dezbatere publică pe tema așa-numitei amnistii fiscale, care joi se află deja pe agenda ședinței plenare. Amnistia, mai precis două proiecte de lege pe tema ștergerii unei părţi din datoriile acumulate până la sfârșitul acestui an de persoane fizice și companii, precum şi a legalizării de bunuri şi capitaluri, a fost inițiată de un grup de deputați ai majorității, între care președintele Parlamentului Andrian Candu.
Încercarea de astăzi a promotorilor amnistiei de a se asigura de sprijinul societăţii se poate spune cu certitudine că a eşuat. Autorii, printre ei speakerul democrat, propun ca antreprenorilor cu datorii mai vechi să li se ierte penalităţile dacă vor achita aceste datorii, iar proprietarilor latenţi de bunuri şi capitaluri - să li se ofere şansa de a le declara plătind o mică taxă, de 2%, măsura vizând banii, casele, automobilele, participaţiile în companii ascunse în spatele unor interpuşi.
Cele mai influente think tank-uri de analiză economică şi juridică de la Chişinău au criticat cu asprime intenţia, mai ales în ceea ce priveşte legalizarea capitalurilor, iar motivele cele mai importante ar fi că, după părerea grupurilor de experţi ai acestor centre, vor profita în primul rând corupţii neprinşi, care, de altfel, nici nu vor mai putea fi prinşi după ce-şi vor legaliza capitalurile şi proprietăţile, plus că vor fi descurajaţi oneştii, adică cei cu afacerile şi proprietăţile la vedere.
Adrian Lupuşor, directorul de la Expert Grup, a numit „imorală” măsura:
„Insistăm ca această iniţiativă să fie exclusă din agenda publică. Ca şi concept, ea contravine tuturor principiilor economice. FMI a spus clar în studiile sale în 2008 că acest gen de amnistii sunt imorale, ele stimulează neconformarea şi naşte discriminarea. Şi sunt în contradicţie cu spiritul luptei cu corupţia. De ea vor beneficia corupţii care au acumulat averi în mod ilicit. Plus că nu este clar în ce măsură această măsură corelează cu programul cu FMI. Ca să albeşti economia, trebuie să îmbunătăţeşti mediul de afaceri, să întăreşti supremaţia legii şi să lupţi cu birocraţia.”
Vlad Gribincea, director al Centrului de Resurse Juridice, a spus că amnistia va reduce la zero reformele pentru sporirea integrităţii care abia de stau să înceapă şi a precizat că amnistia fiscală nu ar trebui să fie, în fapt, o amnistie a corupţilor:
„Este intolerabil să comiţi un act de corupţie prin abuz de putere şi funcţie şi să beneficiezi ulterior de liberalizarea capitalurilor acumulate astfel.”
La aceste critici se adaugă cele că măsurile vor avea efect descurajator pentru plătitorii de impozite disciplinaţi, că taxa de legalizare a capitalurilor şi bunurilor este prea mică, că lipsesc mecanisme reale de triere a capitalurilor provenite din mită, offshore-uri şi infracţiuni.
Şi, fireşte, că proiectul este lipsit de evaluarea de impact, deci nu aparent nu este limpede ţinta.
Apărând amnistia iniţiată împreună cu un grup de colegi de coaliţie, Andrian Candu a pretins că aceasta ar putea fi un pas decisiv în lupta cu economia tenebră:
„Ne plângem că avem 30% - cota economiei tenebre - iar când se propune ceva ce ar putea reduce această cotă, avem doar critici şi reproşuri.”
Speakerul a fost ajutat de şeful de la fisc, Sergiu Puşcuţă, cel care a condus de altfel fiscul şi pe timpul amnisitiei precedente. Deşi a recunoscut că măsurile similare decise de guvernarea comunistă în 2007-2008 au eşuat cel puţin într-un punct, cel legat de legalizarea capitalurilor, Puşcuţă a invocat totodată statistici justificatoare pentru iertarea de datorii, arătând că ar fi câteva sute de contribuabili pentru care această iertare ar putea servi ca „o gură de aer” şi un salt important în afaceri.
Roman Chircă de la Institutul Economie de Piaţă a lăudat şi el intenţia, afirmând că această amnistie ar fi tocmai ceea ce s-ar cere acum, când s-ar fi ajuns la finalul unei etape lungi de acumulare „barbară” de capital:
„Aşa cum a făcut Elveţia după al Doilea Război Mondial, când a naţionalizat proprietăţile naziştilor. În Moldova există acum capitaluri imense deţinute prin interpuşi, care ar putea reintra, cu această măsură, în circuitul economic oficial.”
Un lucru greu de înţeles pentru participanţii la dezbaterea de astăzi a fost totuşi de ce societăţii i s-a cerut părerea cu doar o zi înainte ca amnistia să ajungă în Parlament. La fel nu este limpede dacă guvernul şi-a formulat vreun aviz. Încă două zile în urmă, acesta nu era definitivat, aşa cum ne-a spus ministrul finanţelor, Octavian Armaşu.