2016 a fost anul în care statul a pus pe umerii cetățenilor povara recuperării așa-numitului „furt al miliardului”, un an în care s-a negociat pe muchie de cuțit cu Fondul Monetar International, iar programul încheiat cu FMI riscă să fie compromis de proiectul de lege privind amnistia fiscală, văzută de mulți analiști ca un proiect de lege „imoral”. La această concluzie au ajuns mai mulți economiști moldoveni care au analizat, în cadrul unei dezbateri organizată de agenția de știri IPN cu sprijinul reprezentanței din Moldova a Fundației Hanns Seidl despre problemele anului 2016 și provocările care îi așteaptă pe antreprenorii moldoveni în 2017. Diana Răileanu a fost prezentă la dezbatere și relatează.
Pentru antreprenorii moldoveni anul 2016 rămâne în istorie ca un an în care nesiguranța a fost la ordinea zilei. Bugetul de stat pentru acest an a fost aprobat cu o întârziere de şase luni, s-au luat decizii care pe mulţi i-a pus în gardă, iar guvernanţii au părut interesaţi mai mult să-şi satisfacă propriile interese, decât să pună la punct politici în favoarea mediului de afaceri. Aceste opinii s-au făcut auzite în cadrul dezbaterii „Anul economic 2016 în viziunea antreprenorilor şi experţilor”. Semnarea unui memorandum cu Fondul Monetar Internaţional nu le-a oferit oamenilor de afaceri siguranţa şi încrederea în ziua de mâine, constată fostul Ministru al Finanţelor, Veaceslav Negruţă:
„E suficient să trecem pe câteva străzi din Chişinău şi să vedem o sumedenie de birouri în care până nu demult erau activităţi, astăzi sunt scoase la vânzare sau oferite în chirie. Nimeni nu se grăbeşte să-şi plaseze activităţile acolo. E un indicator clar că lumea care poate să se implice în anumite activităţi antreprenoriale decide ce-i mai simplu pentru ei şi pentru familiile lor. Fenomenul despre care vă vorbesc este observat în ultimele nouă luni. Lumea anticipează o povară crescândă fiscală şi o injustiţie, inechitate care planează şi vine peste ei.”
Bineînţeles, continuă Veaceslav Negruţă, deblocarea asistenţei financiare pentru Republica Moldova ar putea avea efectul unei perfuzii cu adrenalină pentru economia naţională, însă doar dacă autorităţile vor avea grijă să reformeze sistemul pe interior. Economistul Centrului analitic Expert-Grup, Iurie Morcotîlo, punctează câteva probleme care împiedică mediul de afaceri să funcţioneze la capacitate maximă:
„Atâta timp cât instituţiile publice nu o să fie completate cu birocraţi pe principii de meritocraţie şi calitatea lor intelectuală, dar pe alte principii, fie ele politice sau altă natură, atâta timp vom obţine politici foarte distorsionate, care o să ghideze statul Republica Moldova în direcţii greşite. Un alt punct o reprezintă cultura antreprenorială! Avem o problemă în Republica Moldova cu calitatea capitalului uman sau stimulentele. Multe companii se specializează în a câştiga tendere în achiziţii publice. De ce să faci un Iphone, dacă se poate de câştigat 10 % de contract de construcţii într-un anumit domeniu. Atâta timp cât aceste constrângeri nu vor fi rezolvate, atâta timp capitalul uman şi spiritul antreprenorial o să fie foarte slab în Republica Moldova.”
La nivel naţional există o structură de dialog între sindicate, patronate şi autorităţi – Comisia naţională pentru consultări şi negocieri colective. În 2016 această Comisie s-a dovedit mai puţin eficientă, constată Preşedintele Confederaţiei naţionale a patronatelor, Leonid Cerescu, or, multe din propunerile patronatelor nu s-au regăsit în proiectele de legi aprobate de guvernanţi:
„Lipsa unui dialog social constructiv, lipsa consultărilor eficiente în afară de ceea ce s-a pornit anul acesta, demonstrează că transparentizarea în domeniul afacerilor este puţin. Este necesară o consultare continuă a tuturor actelor legislative cu mediul de afaceri, dar şi cu societatea civilă. Nu am simţit prea mult acest progres în acest domeniu.”
Ce greşeli ar urma să evite autorităţile în 2017? Să nu mai ia decizii pe negândite, cred economiştii întruniţi la IPN. Experţii au adus şi un exemplu: proiectul de lege privind amnistia fiscală care, cred aceştia, ar trebui retrasă pentru că sporeşte corupţia. Asemenea decizii, pe lângă faptul că sunt păguboase, continuă experții, diminuează încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
