Într-un comentariu publicat pe blogurile „Adevărul”, Răzvan Voncu cataloghează drept „stupizenii” două dintre ideile noului președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon. Prima este aceea de a anula decretul de acordare a cetățeniei moldovenești lui Traian Băsescu, fostul președinte al României. Voncu se îndoiește că Dodon chiar are dreptul legal să retragă o cetățenia pe care nu președintele o acordă, ci el doar semnează decretul de acordare. În mod sigur, spune comentatorul, politicianul experimentat care este Traian Băsescu se va bate până la capăt să nu i se retragă cetățenia, iar dacă totuși în final ar pierde-o, costurile de imagine pentru Igor Dodon ar fi oricum foarte mari. A doua „stupizenie” a lui Igor Dodon este că a cerut sprijin Rusiei ca să oprească „românizarea bursierilor moldoveni”. România s-ar folosi în acest proces de bursele acordate de statul român elevilor și studenților din Republica Moldova. Una - că nu prea mai sunt tineri la studii în România, observă Voncu. În al doilea rând, soluția propusă de Dodon e stranie: Federația Rusă să acorde și ea burse. ”Subconştientul, bată-l vina, îl trădează pe bietul Dodon, scrie Voncu. El a înţeles că, pentru el şi stăpânii săi, pericolul nu vine de la puţinii cetăţeni ai României care, din motive sentimentale, ca fostul preşedinte Băsescu, obţin cetăţenia Republicii Moldova. Ci de la sutele de mii de tineri basarabeni care, fiind şi simţindu-se români, îşi redobândesc cetăţenia română, de care raptul sovietic din 1944 i-a privat”.
O știre din „Evenimentul zilei” informează că a trecut ca fulgerul prin Parlamentul de la Chișinău legea care prevede „amnistia fiscală” și interzice Autorității Naționale de Integritate să verifice averile legalizate în baza acestei legi. Cei care nu fac obiectul legii privind integritatea și nu și-au declarat averile la fisc (fie că e vorba despre bani, imobile, cote de participare la capitalul societăţilor cu răspundere limitată și unități de transport), o pot face până în aprilie anul viitor și, dacă achită 2% din valoarea declarată, nu pățesc nimic. ”Miza acestei amnistii pentru guvernanți este extrem de mare(...). Vor să legalizeze banii proveniți din furtul miliardului”, scrie „Evenimentul zilei”.
Profesorul universitar de științe politice Radu Carp semnează în „Adevărul”o analiză asupra anului 2016, care a fost ”a fost, dintr-o anumită perspectivă, (...) nefast, prilejuind un val de alegeri şi consultări populare care au pus în prim-plan populismul”, nu doar în Europa, ci și în Statele Unite. E vorba de neîncredere în democrație sau de oportunismul grupărilor politice cu profil populist, care se folosesc de o anumită stare de spirit? Analiza trece în revistă tipurile de opinii ale politologilor contemporani: unii consideră că formele actuale de manifestare a democrației trebuie amendate, deci că populismul e o formă de reacție la uzura actualelor democrații. Alții îl consideră o formă de conservatorism, de încercare de a reinstaura primatul politicului, într-o lume în care ”individul se afirmă tot mai mult în spaţiul public, în detrimentul partidelor”. ”Populiştii exploatează foarte bine această formă a reprezentării, vânzând iluzia posibilităţii unei democraţii directe cu ajutorul Internetului”. Radu Carp înclină spre această interpretare și crede că remediul este revenirea la partide politice puternice, stânga sau de dreapta. Reconsolidarea doctrinelor e cea care permite dezbaterea democratică și pluralismul.
