Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Stela Grigoraș, a convocat astăzi o întâlnire cu presa ca să explice reforma pensiilor. Legea cu pricina a fost adoptată deja în parlament cu 51 de voturi ale majorității dominate de Partidul Democrat vineri, așteptând numai aprobarea președintelui la capăt de mandat, Nicolae Timofti.
Pentru a salva un sistem aflat în prag de colaps, reforma pensiilor este inevitabilă. Fără o intervenție hotărâtă în 2-3 ani, sistemul s-ar prăbuși. Acesta este argumentul de bază cu care operează ministrul Stela Grigoraş, pledând pentru reforma sistemului de pensii care a scandalizat opoziția parlamentară, sindicatele, dar şi pe unii pensionari.
Sistemul de pensii reformat va avantaja toţi cetăţenii şi va asigura un trai decent pensionarilor, a insistat, în repetate rânduri, ministrul muncii, Stela Grigoraş, trecând în revistă cele mai importante noutăţi ale reformei.
Începând cu anul viitor, pensiile tuturor cetăţenilor se vor calcula, la fel, după o formulă nouă, iar condiţiile de pensionare vor fi egale pentru toţi, inclusiv pentru funcţionarii publici care se bucură în prezent de condiţii privilegiate, cu excepţia celor care s-au pensionat anterior.
Calculate în baza noii formule, pensiile ar urma să se majoreze cu cel puţin 20% şi chiar să se dubleze în cazul celor pensionaţi mai aproape de anul 2015, a spus Stela Grigoraş. Majorarea s-ar explica prin includerea în formula de calcul a venitului mediu lunar valorizat, adică adaptat la creșterea salariului mediu pe economie:
„Valorizarea se va efectua gradual, pentru că implică resurse financiare enorme. Fiecare om va simţi în buzunarul propriu o schimbare considerabilă în volumul pensiei pe care o va obţine. Pentru persoanele care şi-au stabilit pensiile în perioada 2001-2008, valorizarea va avea loc în 2017.”
Cu cel puţin 100 de lei ar urma să se majoreze şi pensiile minime ale agricultorilor, acestea urmând să fie egalate cu pensiile minime ale celorlalte categorii.
Cum vor fi acoperite costurile reformei? Prin majorarea vârstei de pensionare, a precizat Stela Grigoraş:
„Prin faptul că noi am egalat vârsta de pensionare între femei şi bărbați, care constituie acum 63 de ani şi avem şi un stagiu de cotizare mărit şi egalat pentru femei şi bărbaţi la 34 de ani ne vor asigura aceste resurse financiare necesare care vor fi utilizate pentru ale elemente ale reformei. ”
Majorarea vârstei de pensionare cu un an pentru bărbați și cu șase ani pentru femei, așa încât toți să iasă la pensie la 63 de ani, precum şi mărirea stagiului de cotizare sunt prevederile cele mai contestate ale reformei. Mai mulţi vârstnici mobilizaţi de Uniunea Pensionarilor au protestat săptămâna trecută împotriva noilor schimbări. Sindicatele au cerut, fără succes, parlamentarilor să renunţe la majorarea vârstei de pensionare şi a stagiului de cotizare.
În mediul experţilor părerile sunt împărțite. Unii consideră că egalarea vârstei de pensionare pentru femei şi bărbaţi este una rațională, alţii dimpotrivă consideră că decizia ar ignora tendinţele demografice, inclusiv starea de sănătate a vârstnicilor sau speranța de viaţă care în Moldova ar fi cea mai mică din Europa. Viorica Antonov face parte din grupul de experți care contestă majorarea vârstei de pensionare:
„Dacă vrem o majorare a vârstei de pensionare trebuie să fie o abordare sistemică. Nu e atât de simplu să privim doar în interiorul sistemului că avem lacune la bugetul fondului de pensii şi, respectiv, este nevoie de mai mulţi contribuabili, și pentru asta mărim vârsta de pensionare. Asta ar însemna o abordare unilaterală a subiectului. Şi îmi pare foarte rău că aşa şi s-a procedat. Nu au fost luate în calcul şi alte momente. Ţinând cont că avem migraţia forţei de muncă, avem o rată de fertilitate mică, avem o rată de natalitate mică şi o rată de mortalitate la bărbați suficient de ridicată, sunt procese critice demografice care nu ştiu de ce nu se văd în această reformă.”
Experții care apreciază drept pozitivă egalarea vârstei de pensionare spun că astfel s-ar face economii de circa 1 miliard de lei anual, ceea ce va diminua deficitul fondului de pensii pe o perioadă lungă de timp.
Ministrul muncii a dat asigurări că la egalarea vârstei de pensionare s-a ţinut cont de indicatorii demografici. Vârsta de pensionare va creşte la 63 de ani pentru bărbaţi pana la 1 ianuarie 2019, iar pentru femei pana în anul 2028.
