Igor Volniţchi notează într-un editorial pe tribuna.md că nu e decât o „iluzie” şi „un vis al unei nopţi de iarnă” o posibilă avansare în procesul de reglementare a problemei transnistrene anticipată de unii analişti după victoria lui Vadim Krasnoselski în aşa-zisele alegeri prezidenţiale din stânga Nistrului, dar şi după victoria lui Igor Dodon în alegerile prezidenţiale din Republica Moldova. Volniţchi aminteşte că imediat după învestirea în funcţie, Vadim Krasnoselski a declarat că el va pune la baza tuturor discuţiilor sale cu Chişinăul principiul „independenţei Transnistriei”. Cu referire la preşedintele ales Igor Dodon, analistul notează că acesta nu prea are pârghii reale pentru a interveni în procesul de reglementare a problemei transnistrene şi chiar dacă le-ar avea ar putea oferi doar o soluţie ce ar avea la bază conceptul de federalizare a Republicii Moldova, care nu ar fi acceptat de o parte importantă a societăţii şi nici de Tiraspol. „Chiar dacă în funcţia de Preşedinte a venit un politician considerat pro-rus şi chiar dacă a avut loc o schimbare de lider la Tiraspol, aceasta nu înseamnă că s-au schimbat datele problemei în dosarul transnistrean”, concluzionează analistul, jurnalistul şi scriitorul Igor Volniţchi.
Ziarul de Gardă publică un amplu interviu cu guvernatorul Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea. El afirmă între altele că se află în contact permanent cu anchetatorii companiei Kroll și că o următoare notă de la aceștia ar urma să ajungă în luna februarie, când va fi discutată și strategia de recuperare a banilor. Cioclea declară că la această etapă Kroll a decis să nu furnizeze informații sensibile pentru a evita eventuale scurgeri, dar că toate detaliile vor fi incluse în raportul final care nu e limpede deocamdată când va fi. Cioclea a evitat să spună dacă fostul guvernator Dorin Drăguțan ar fi putut evita frauda bancară. „Caut și eu răspuns la această întrebare pentru a evita în viitor situații similare”, a spus Sergiu Cioclea. El a adăugat că deciziile și acțiunile BNM ar urma să fie evaluate în 2017 de un grup de experți internaționali, dar a nuanţat că „o criză de proporția fraudei bancare nu ține de un singur om, ci de sistem”, a mai spus guvernatorul.
Newsmaker.md scrie că autoritățile planifică să privatizeze în 2017 importante proprietăți ale statului, între care companiile Moldtelecom, Air Moldova și întreprinderile energetice Red Nord și Red Nord Vest. Anunțul a fost făcut de ministru economiei Octavian Calmîc. El a precizat că procedura de privatizare a Moldotelecom încă nu a fost stabilită, dar statul speră să obțină un profit considerabil în urma tranzacției. Despre compania Air Moldova, ministrul a spus că aceasta ar fi în proces de decapitalizare. Președintele comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, Ștefan Creangă, apreciază pozitiv intențiile de privatizare, sugerând că decizia ar fi chiar întârziată. „În aceste sectoare e nevoie de mari investiții pe care statul nu le poate face”, a spus, între atele, Ștefan Creangă. De cealaltă parte, deputatul opoziţiei socialististe, Vladimir Golovotiuc, doctor în economie, consideră că situația actuală nu ar fi tocmai favorabilă pentru privatizarea acestor întreprinderi care, potrivit lui, sunt apriori profitabile. El susține că vinderea unor proprietăți ale statului cu scopul de a le crește rentabilitatea și eficiența ar fi sub orice critică. Expertul economic Victor Ciobanu consideră că înainte de privatizare întreprinderile de stat vor fi aduse într-o situația critică pentru ca ulterior să fie vândute la prețuri modice. Victor Ciobanu nu exclude că companiile vor ulterior revândute la prețuri mai mari unor învestitori reali.
La aproape o lună de la alegerile prezidențiale, Nicolae Dabija notează într-un editorial în revista Literatura și Arta că Maia Sandu de fapt nu a dorit să câștige scrutinul. „Ea nu a avut conștiința că ne reprezintă, ci doar aceea că se reprezintă. Sau că-l reprezintă pe Andrei Năstase de care n-a reușit să se distanțeze în turul doi, când acest lucru era necesar.” Nicolae Dabija constată că Maia Sandu n-a luptat atât contra lui Dodon, cât contra lui Plahotniuc, iar Igor Dodon ar fi „de-o mie de ori mai periculos decât Plahotniuc”. „Dacă Plahotniuc ne-a furat banii, cum afirmă Năstase, Dodon ne fură viitorul. Viitorul nostru şi al copiilor noştri. Pentru totdeauna. Sau – pentru secole înainte. Lucru mult mai grav”, concluzionează Nicolae Dabija. În opinia sa opoziţia are o singură şansă acum, acea de a „trece peste orgolii, ranchiune, duşmănii personale, neînţelegeri etc. şi să se unească”.
Moni Stănilă observă într-un editorial pe timpul.md că „marile reforme” ale actualului guvern se transformă tot mai mult în „bătaie de joc”. „Măresc salariile celor corupți, legalizează averile ilicite, numesc în toiul nopții procuror general, micșorează impozitele celor cu bani și proprietăți, dar au grijă sa scumpească tot: de la energie electrică la vin și țigări”. Autoarea se întreabă dacă în această situație opoziția în persoana președintelui Igor Dodon ar fi „soluția”. Moni Stănilă nu exclude însă că această opoziția ar putea fi una de „teatru”. „Însă dacă e destul de dezlănțuit (de obligații) față de actuala guvernare, vom avea ocazia de a vedea apariția (chiar dacă slabă și inegală) a unui precar echilibru”, notează Moni Stănilă.
Reforma justiţiei decurge foarte lent, iar cei care îşi doresc reformarea sistemului se pomenesc prigoniți, cu dosare, afirmă avocata Violeta Gaşiţoi într-un interviu pentru portalul report.md. Ea susţine că justiţia este „dominată, influențată şi dependentă de factorul politic. Deci, este extrem de vulnerabilă”. Corupţia şi conflictul de interese, precum şi deficitul de oamenilor integri sunt alte metehne ale justiţiei moldovene, consideră avocata. „Vom putea spune că au loc reforme în justiție atunci când instituţiile implicate în actul de justiţie - judecătoriile, Procuratura, Poliţia, CNA - vor demonstra că pot rezista presiunilor care vin din partea politicului. Altfel vom irosi în continuare banii partenerilor externi, fără nici un rezultat palpabil”, concluzionează, între altele, avocata Gaşiţoi.
„Investitorii „străini” din Republica Moldova sunt moldoveni”, titrează portalul report.md. În articol se relatează că investiţiile străine în economia moldovenească scad al patrulea an consecutiv. Expertul Veaceslav Ioniţă susţine că cel mai mult s-au retras investiţiile din Olanda şi Cipru, ţări care intră în categoria „paradisurilor fiscale” şi că acestea ar proveni de fapt de la cetățenii moldoveni. „Putem spune că tot „ai noștri”, care au adus bani, acum și-i retrag din Moldova. Întrebarea este din ce cauză – sunt nesiguri, se schimbă anumite politici sau i-au retras ca să-i legalizeze în urma amnistiei de capital?”, se întreabă Veaceslav Ioniță. Și expertul economic Roman Chircă susține că în spatele unei mari părți a așa-ziselor investiții străine stau de fapt tot cetățenii moldoveni, iar investiții străine „curate” sunt „o picătură în ocean”. Ce-i sperie pe investitorii străini? climatul investițional și mediul de afaceri care sunt toxice, susţine, între altele, expertul Roman Chircă.
Jurnalista şi prezentatoarea Elena Robu comentează pe blogul său decizia preşedintelui Nicolae Timofti de a respinge demiterea ministrului apărării Anatol Şalaru. Jurnalista sugerează că „asfel, liderul PL, Mihai Ghimpu, îi face un cadou prețios” chiar la început de mandat președintelui ales Igor Dodon, care va vorbi de la toate tribunele că şi-a respectat unul din angajamentele electorale, acel de a-l demite pe ministrul apărării. „Un cadou numai bun pentru Igor Dodon de la … Moș Gerilă”, punctează Elena Robu.
