Linkuri accesibilitate

Bilanțuri 2016 - Vasile Cantarji: „Majoritatea cetăţenilor nu par foarte bucuroşi de stabilitatea despre care vorbesc politicienii”


Vasile Cantarji
Vasile Cantarji

În dialog cu sociologul Vasile Cantarji de la Centrul de Investigaţii Sociologice şi Marketing „CBS-Axa”.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:09:26 0:00
Link direct

Europa Liberă: În opinia Dvs. cum a fost anul 2016 pentru cetăţenii Republicii Moldova reieşind inclusiv din ce aţi surprins în sondajele publicate pe parcursul anului?

Vasile Cantarji: „A fost un an al erodării continue a speranțelor de viitor ale cetățenilor. Anul a început într-o ceaţă, cu o incertitudine politică. anul s-a încheiat într-o ipostază mai inedită – o certitudine, dar neplăcută. Deşi a fost ales un preşedinte, deşi nu mai persistă riscuri de alegeri, căderi de guverne, totuşi cred că am intrat într-o perioadă de ceaţă şi de aşteptări ai anului 2018 când majoritatea cetăţenilor se aşteaptă, cred eu, la careva schimbări ai clasei politice, ai guvernării.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, am auzit mai mulţi reprezentanţi ai guvernării spunând că 2016 a fost un an al stabilităţii. De ce guvernanţii şi cetăţenii văd diferit bilanţul anului?

Vasile Cantarji: „Cea mai stabilă situaţie este la cimitir. De aceea condiţiile stabil proaste nu pot fi privite pozitiv de către cetăţeni. Cetăţenii sunt nemulţumiţi. Avem anti-recorduri la capitolul nemulţumirea cetăţenilor în instituţiile statului, în partidele care formează guvernarea. Prin urmare, cred eu, majoritatea cetăţenilor nu par foarte bucuroşi de această stabilitate despre care vorbesc politicienii.”

Europa Liberă: Potrivit unor sondaje, în 2016 cea mai mare îngrijorare a cetăţenilor a fost viitorul copiilor. Oamenii pierd încrederea în statul Republica Moldova dacă trăiesc cu frica faţă de ziua de mâine?

Vasile Cantarji: „Principalele îngrijorări ale cetăţenilor sunt câteva. Aş pune accentul pe trei. Este vorba de venituri şi tot ceea ce ţine de nivelul de trai, locuri de muncă, viitorul copiilor şi mai recent, în ultimii ani în top trei îngrijorări a apărut şi corupţia. Acestea sunt principalele îngrijorări şi frica de fiecare dintre acestea este alimentată de lucruri diferite. Dacă ne referim la frica de viitorul copiilor, ea are un fundament foarte larg de factori. E lipsa de încredere în ziua de mâine, problemele sesizate în viaţa de zi cu zi, la şcoală, spital, neîncrederea în justiţie etc. Deci e un cadru foarte larg de lipsuri şi ineficiențe care nu permit cetăţeanului să aibă o viziune foarte clară şi optimistă asupra viitorului îndepărtat.”

Europa Liberă: V-am auzit de mai multe ori spunând că alegerile prezidențiale au polarizat şi mai mult societatea. Va reuşi noul preşedinte, Igor Dodon, să consolideze societatea divizată, scindată?

Vasile Cantarji: „Mi-aş dori foarte mult acest lucru, dar primele semne indică contrariul. Igor Dodon a reuşit să învingă aceste alegeri la limită şi operând cu simbolism. Chiar şi primele acțiuni ale acestuia în calitate de președinte inaugurat iarăși sunt legate de unele aspecte simbolice. Acest lucru pe mine ca şi cetățean mă dezamăgesc. Cred că avem probleme mult mai importante de care ar trebui să se ocupe preşedintele decât schimbarea denumirii limbii pe pagina web a Președinției sau a drapelelor la intrarea în Reședința de Stat.”

Europa Liberă: Totuşi, politica internă sau vectorul geopolitic este cel care scindează mai mult societatea?

Vasile Cantarji: „Vectorul geopolitic este principalul instrument exploatat în exces în toate electoralele din ultimii ani, iar alegerile prezidențiale au culminat la acest capitol. În alegeri nu este o problemă când populația se scindează, se împarte în funcţie de opţiunea electorală. E ceva firesc. Problema este alta. Profilurile alegătorilor lui Igor Dodon şi ai oponentei sale în turul doi al prezidențialelor, Maia Sandu, se suprapune aproape în întregime asupra altor profiluri de scindare pe criteriile lingvistic, identitate etnică, viziuni geopolitice. Acest fapt ne-a dus cumva la împărțirea țării în două tabere care pe anumite teme nu sunt în stare sau nu vor accepta niciodată să ajungă la un compromis. De acest lucru se fac vinovați politicienii atunci când au găsit că este mult mai simplu şi mai comod să polemizezi şi să operezi cu tot felul de simbolisme şi mai puţin cu lucruri concrete.”

Europa Liberă: Care ar putea fi ideea sau ideile care ar consolida societatea?

Vasile Cantarji: „Problema lipsei unei idei naţionale aşa zise marchează majoritatea ţărilor din spaţiul post-sovietic. Unele ţări au reuşit să se mobilizeze în jurul ideii de integrare europeană. Lucru care s-a încercat şi în Republica Moldova, dar la momentul de faţă cred că a eşuat fiindcă sub paravanul integrării europene am văzut câte mârşăvenie de acţiuni la limita legalităţii sau chiar ilegale au fost comise de către actorii politici. Pe flancul susţinătorilor integrării europene traversăm o perioadă de dezamăgire şi derutare completă. De cealaltă parte sunt cetăţenii care susţin integrarea către Est şi în acest caz perspectivele sunt la fel în derută pentru că nu este clar în contextul conflictelor dincolo de hotarele Republicii Moldova cum am putea să ne integrăm în acest spațiu. Ideea unei statalități puternice demult s-a erodat în Republica Moldova. Dacă suprapui opţiunile cetăţenilor pro-Est şi pro-Vest, atunci îşi dai seama că doar 2-3 la sută din cetăţeni sunt cei care nu susţin nici o integrare, susţin ca Republica Moldova să rămână de una singură, neintegrată în nici un fel de structuri interstatale. Aceștia sunt aşa-zişii statalişti. Ei constituie doar 2-3%. Restul putem să-i numit integraționiști sau unionişti într-un sens mai larg, nu doar susţinând unirea cu România, dar avem şi mai mulţi cetăţeni, cred eu, care ar susţine, de exemplu, unirea cu Federaţia Rusă.”

Europa Liberă: Aţi menţionat că cetăţenii moldoveni ar aştepta în 2018, când ar urma să aibă loc alegerile parlamentare, o schimbare a elitei politice, a clasei politice. Dvs. cum vedeţi schimbarea pe care şi-o doresc cetăţenii?

Vasile Cantarji: „Majoritatea cetăţenilor nu văd foarte clar pe ce elită politică ar fi vrut să o schimbe pe cea actuală. Așteptările sunt oarecum legate de dispariția elitei actuale care a dezamăgit.”

Europa Liberă: Şi ea o să dispară?

Vasile Cantarji: „acest lucru nu cred că se va întâmpla foarte simplu.”

Europa Liberă: De ce? Doar au apărut deja alte formaţiunie care ar putea absorbi parte din electoratul partidelor aflate la guvernare.

Vasile Cantarji: „Procesele de alternanță la guvernare sunt marcate de o sumedenie de factori. Nu sunt întru totul dependente de prestația actorilor politici. În alegeri sunt masiv utilizate resurse administrative. Avem o situaţie foarte critică în domeniul mediatic, care este practic monopolizat. Deşi nu putem afirma că în Republica Moldova alegerile se falsifică în sensul clasic, într-un sens mai larg ele totuşi nu sunt libere şi corecte. Alegerile nu se falsifică în ziua alegerilor, dar cu ceva timp înainte de alegeri prin aplicarea de resurse administrative, prin dominaţie mediatică etc.”

Europa Liberă: Cum înţelege, în general, cetățeanul calitatea actului guvernării?

Vasile Cantarji: „Cetățeanul apreciază actul guvernării prin modul în care el resimte evoluţia stării de lucruri şi nivelului de trai al lui personal şi a celor din jurul lui.”

Europa Liberă: Care ar fi cea mai mare provocarea pentru anul 2017?

Vasile Cantarji: „Pe plan politic, cred că ne putem aştepta la mimări de conflicte între alianţa de guvernare şi preşedintele proaspăt ales. Ne putem aştepta la anumite resetări de guvern şi poate chiar de alianţă. Pe intern cred că vom avea totuşi o anumită stabilitate. Riscurile majore pot veni din exterior, ţinând cont de tot mai pronunţata incertitudine şi de conflictele din vecinătatea Republicii Moldova.”

XS
SM
MD
LG