Miercuri a avut loc a IV-a ediție a Galei Studenților Originari din Republica Moldova, la care au fost invitați cei mai buni tineri care învață peste hotarele țării. Este o inițiativă organizată „de diasporă, pentru diasporă” și în acest an a fost finanțată în mare parte din donații voluntare.
Concursul de excelență academică a avut loc la teatrul „Eugene Ionesco”, unde au fost premiați câteva zeci de tineri pentru rezultatele remarcabile în învățământ și în voluntariat. Care sunt speranțele acestor tineri și ce schimbări vor să vadă în Republica Moldova?
Nicu Știrbeț este originar din Văleni, un sătuc din talpa țării, situat în sudul Republicii Moldova. Își face studiile de masterat în orașul Aberdeen - al treilea din Scoția după numărul locuitorilor. Spune că în câțiva ani a străbătut lumea în lung și-n lat, dar nicăieri nu-i mai bine ca acasă.
Nicu Știrbeț: „Acasă înseamnă sărmăluțele mamei, locurile copilăriei, zâmbetul bunicilor, vinul lui tata, bineînțeles... Asta e dorit peste granițele țării. Acasă e unde ți-i inima, oricât de clișeizat nu ar suna.”
Europa Liberă: Vrei să te întorci în Republica Moldova?
Nicu Știrbeț: „Absolut! Sunt sigur că nu există un student de-al nostru care nu dorește să se întoarcă. Când și cum o va face este o altă întrebare. Dar cu toții vrem să ne întoarcem acasă.”
Europa Liberă: Ce ar trebui să se întâmple în țară ca să revii, fără să te îngrijorezi pentru viitorul tău?
Nicu Știrbeț: „O revoluție intelectuală și morală. Aș vrea să se schimbe dualitatea asta a moldovenilor, faptul că pendulăm mereu între Est și Vest, fără să avem un scop clar, fără un proiect de țară, fără ceva comun care să ne unească, nu să ne dezbine. Asta este principalul obstacol, cel care ne-a divizat până acum. În același timp, cred că e și cea mai mare oportunitate de a ne uni.”
Bursa Erasmus i-a oferit Mihaelei Onofraș, în vârstă de 24 de ani, oportunitatea de a-și face studiile de masterat în patru țări din lume. A decis să ajungă la o universitate peste hotarele țării, fiindcă nu a fost mulțumită de studiile de licență de la Academia de Studii Economice a Moldovei. Actualmente, muncește într-o firmă de consultanță pe partea de finanțe și business din Chișinău.
Mihaela Onofraș: „Cea mai mare diferență dintre studiile din Moldova și din Europa este gândirea critică. Este cea mai problemă cu care ne confruntăm aici, în Moldova. Profesorii nu încurajează studenții să gândească critic, să privească o problemă din mai multe perspective. Atunci când preiau o informație, nu o preiau doar dintr-o sursă, dintr-o carte din anii 80, dar o iau din 4-5 surse naționale și internaționale, în diferite limbi. Asta îți creează mai multe orizonturi, puncte de vedere, un mod de înțelegere mai complex.”
Învățământul este domeniul de interes al lui Doru Curoșu, un tânăr de 26 de ani care se implică mai ales în proiecte ce țin de mentoratul tinerilor. El este student la facultatea de drept la USM, timp în care a mai vizitat zeci de universități din Occident ca să afle bunele lor practici. Acum, are un scop ambițios - să schimbe modul de educație în Republica Moldova.
Europa Liberă: De ce ai decis să te orientezi pe educație?
Doru Curoșu: „Educația e ceea ce creează viitorul. Cu toate că mulți spun că cariera e ceea de ce au nevoie oamenii, eu cred că prin educație se pun bazele la ceea cum va arăta statul în viitor. Am văzut lacunele pe pielea mea, am văzut că aici se poate de schimbat ceva. În momentul în care aici creezi o platformă, un mediu favorabil pentur tineri să învețe, tinerii sunt mai deschiși să rămână în țară, fiindcă știu că studiile le vor oferi calitate ca personalitatate și ca viitor angajat, studiile le vor oferi satisfacția personală să rămână acasă, studiile le vor arăta că au un viitor aici.”
Europa Liberă: Ce te face să rămâi aici?
Doru Curoșu: „Studiile! Îmi doresc să absolvesc facultatea, după aia voi vedea dacă rămân aici la master sau merg peste hotare. Dar ce mă ține acasă e posibilitatea să schimbi ceva. Dacă mergi peste hotare și decizi să rămâi acolo, în mare parte totul e setat, iar tu doar trebuie să te încadrezi în sistem. Acasă pot face parte din cei care schimbă lucrurile și eu să schimb sistemul.”
Una dintre tinerele cărora li se acordă respectuos titlul de „reveniți” este Daniela Petrușevschi. După mai mulți ani de studii peste hotare, a decis să lase viața comodă din Occident ca să schimbe din interior Republica Moldova. Acum, este coordonatoare de programe pentru mediu și ape la Agenția Austriacă de Dezvoltare.
Daniela Petrușevschi: „O țară în curs de dezvoltare întotdeauna are mai mult potențial decât orice altceva. Desigur, e mai ușor să repeți experiențele altora sau să urmezi același mecanism care deja e setat. Dar mie îmi place să creez. Ceea ce fac aici e să aduc cunoștințele, experiența pe care am văzut-o acolo, adaptând și inițiind mecanisme noi care ar lucra pentru specificul nostru.”
Europa Liberă: Unde sunt mai utili tineri: în diasporă, contribuind de peste hotare la bunăstarea țării, sau fiind în Republica Moldova?
Daniela Petrușevschi: „E o întrebare dificilă. Cred că depinde de voința fiecăruia. Până la urmă tot ce se întâmplă e o conștiință comună. Dacă cineva simte că e mai bine acolo, atunci să fie acolo, dacă e cazul să revină, atunci să revină.”
Daniela Petrușevschi spune că la fel ca și mulți tineri, a fost și ea dezamăgită de Republica Moldova. Totuși, cât de neprietenoasă ar părea patria, dacă vrei să te implici în dezvoltarea ei, pentru fiecare se poate găsi un loc, a concluzionat tânăra.
