În 2016, criza din sistemul bancar a descurajat businessul din Republica Moldova, iar majoritatea oamenilor de afaceri au ezitat să facă investiţii masive în ţară. Aceste concluzii au răsunat la un recent forum economic organizat la Chişinău. Ce aşteaptă antreprenorii moldoveni în 2017? O justiţie eficientă şi mai puţine controale abuzive din partea instituţiilor statului.
Conducător de gospodărie țărănească în raionul Şoldăneşti, Gheorghe Strelciuc a fost printre primii oameni de afaceri care au creat magazine agricole
cu ajutorul granturilor occidentale. De asemenea, se laudă Gheorghe Strelciuc, gospodăria sa ar fi printre puţinele care şi-a plătit impozitele şi achită la timp salariile angajaţilor. În ce priveşte investiţiile, în ultimii ani omul de afaceri îşi cheltuie banii mai cu scuteală. La fel şi antreprenorii străini, spune el:
„Am foarte mulţi colegi din România, avem colegi din Germania, Polonia care doresc să investească bani în Republica Moldova, însă, vreau să vă spun că până la ora actuală e foarte riscant. Noi vorbim inclusiv de ferme: ferme de bovine, ferme de porcine. Marea majoritate care doresc să vină în Republica Moldova măsoară de şapte ori şi o dată taie, deci, nu e atât de simplu. Fiecare euro, dolar care se investeşte trebuie să aducă profit. Dacă nu aduce profit, nimeni nu este cointeresat. Noi trebuie să ne schimbăm mentalitatea.”
În business Gheorghe Strelciuc este de câteva decenii. A trecut prin diverse probleme, prin urmare se consideră un om de afaceri „călit”. Mai greu le este tinerilor antreprenori, constată bărbatul:
„Pentru generaţia noastră, obişnuită cu greutăţi, riscuri nu prea vedem, dar pentru generaţia tânără, care astăzi termină universitatea şi vin la sat sau vor să facă un business, problema principală e finanţarea, adică de a lua credite bancare, de a putea activa, altfel nu fac nimic. Aceasta este problema principală a tinerilor.”
Agricultorul Andrei Gîrlea din Rezina administrează câteva mii de hectare de terenuri agricole pe care cultivă grâu, rapiţă, orz şi plante aromatice. Gospodăria ţărănească pe care o conduce a obţinut în 2014 aproape două milioane de lei din granturi occidentale pe care fermierul le-a investit în tehnică agricolă modernă. Constată şi el că în prezent cel mai greu le este tinerilor businessmeni:
„Tinerii antreprenori sau cei care nu au gaj sau cei revin în ţară de după hotare, ei, cu părere rău, vin cu 20 de mii de euro, ceea ce este foarte puţin, asta pentru un agricultor este puţin. Ei nu au gaj, nu au investiţii. De asemenea, la noi merg încet calitatea şi standardele europene. Noi ca să ne ducem în Uniunea Europeană avem posibilitate, dar nu avem marfa care se cere acolo. Aici nu e problema europenilor, este problema noastră, a guvernării noastre, a instituţiilro noastre de stat şi a organizaţiilor noastre profesionale cum ar fi Uni-Agriprotect, Federaţia Fermierilor etc, care prin lobby, prin conlucrare ar trebui să le depăşim”.
Europa Liberă: Dar sunteţi optimist, dle Gârlea?
„Mai mult ca atât, dacă am pus în gaj apartamentul meu, al fratelui şi al fiicei şi am făcut investiţie în agricultură, sigur că sunt optimist.”
Andrei Gârlea se numără printre antreprenorii pentru care contează asistenţa occidentală, mai ales că la finele anului trecut Uniunea Europeană a deblocat ajutorul de peste 45 de milioane de euro, prevăzute pentru programe de stimulare economică în zonele rurale (ESRA) şi pentru agricultură şi dezvoltare rurală (ENPARD). Iată de ce, sugerează fostul ministru al finanţelor, Veaceslav Negruţă, autorităţile ar trebuie să fie cu ochii-n patru când vor administra aceste ajutoare:
„Este adevărat că bugetul pentru 2017 vine cu un pachet foarte generos financiar, inclusiv datorită deblocării finanţărilor. Este pentru prima dată când de la aproximativ 8-12 la sută venituri din exterior, raportate la veniturile bugetare care a fost pe parcursul mai multor ani 2008 până în 2014, anul 2017 este construit pe injecţii financiare din exterior cu 30 la sută faţă de totalul veniturilor. Este o sumă enorm de mare şi trebuie să înţelegem că vulnerabilitatea în cazul blocării finanţărilor în 2017 este eminentă exact pe sectorul public, exact pe acele proiecte pe care se mizează că poate vor aduce creştere în 2017.”
Mai mulţi economişti şi-au exprimat îngrijorarea după anunţul Fondului Monetar Internaţional că ar putea „reevalua” acordul încheiat cu Republica Moldova dacă preşedintele Igor Dodon va insista în continuare să fie anulată decizia de transformarea creditului BNM în datorie publică. E vorba de garanţia oferită de Guvern Băncii Naţionale care, la rândul ei, în 2014, apoi în 2015, a alocat celor trei bănci devalizate: Banca Socială, Unibank şi Banca de Economii, peste 14 miliarde de lei. Semnarea Acordului cu FMI a dus la deblocarea, la finele anului trecut, a asistenţei financiare din partea Uniunii Europene şi Banca Mondială.
