Ministrul federal al Justiţiei, Heiko Maas, şi-a exprimat consternarea după ce a aflat marţi sentinţa Curţii Constituţionale a R.F.G. din Karlsruhe. Potrivit sentinţei (a se vedea textul integral pe site-ul instituţiei), Partidul Naţional Democrat din Germania (Nationaldemokratische Partei Deutschlands – NPD) va putea să activeze în continuare şi nu va fi interzis. Judecătorii admit că în NPD există tendinţe anti-constituţionale, dar acestea nu constituie o ameninţare reală la adresa statului de drept, a democraţiei şi a sistemului pluralist al Republicii Federale. Prin această sentinţă, Curtea pune punct încercărilor politice ale unor partide şi organizaţii, care în ultimii ani au încercat să scoată NPD-ul în afara legii. Judecătorii au respins de data aceasta plîngerea penală – colectivă – înaintată de reprezentanţii land-urilor federale din Bundesrat, camera superioară a Parlamentului german.
Fără a-şi ascunde frustrarea, în urma dizolvării eşuate a partidului radical de dreapta, vicepreşedinta grupului parlamentar social-democrat, Eva Högl, a calificat sentinţa drept „extrem de dezamăgitoare”. „O decizie pozitivă”, a declarat ea potrivit platformei „Spiegel-online”, ne-ar fi fost de mare ajutor, (...) pentru că ar fi lovit în acest partid şi ar fi pus capăt finanţării organizaţiei din banii contribuabilului”. Tot ea a mai spus că în pofida deciziei justiţiei, combaterea consecventă a extremismului de dreapta trebuie să continue. De aceeaşi părere este şi ministrul justiţiei, care a vorbit despre o sarcină a societăţii civile, a autorităţilor de stat şi a politicienilor de a se opune propagandei şi tuturor formelor de incitare extremistă. Preşedinta Comunităţilor Israelite din München şi Bavaria Superioară, Charlotte Knobloch, a criticat sentinţa, vorbind despre o situaţie „insuportabilă”, avîndu-se în vedere faptul că NPD-ul - care glorifică nazismul - se va bucura şi-n viitor de privilegiile acordate partidelor politice. Vorbind despre „o zi tragică pentru democraţie”, vicepreşedintele Comitetului Internaţional al victimelor din lagărul de la Auschwitz (IAK), Christoph Heubner, a spus ziarului „Bild” că pentru supravieţuitorii Holocaustului decizia este „scandaloasă”, „înspăimîntătoare” şi „ruptă de realitate”.
Şi Congresul Mondial Evreiesc a reacţionat cu stupoare. Sentinţa aceasta va permite NPD-ului să-şi continue activităţile distructive şi antidemocratice şi să-şi răspîndească propaganda antisemită şi rasistă.
Activiştii NPD-ului, în schimb, au jubilat, postînd pe Facebook şi Twitter cuvîntul „Sieg” („Victorie”). Preşedintele grupării, Frank Franz, a spus că de acum încolo partidul îşi va putea desfăşura nestingherit activitatea. „Prioritatea noastră absolută a fost ca partidul să nu fie interzis”, a declarat el presei după prununţarea sentinţei.
Udo Voigt, fostul şef al NPD-ului, în prezent deputat în Parlamentul European, a postat pe pagina sa de Facebook sloganul: „Nu ne lăsăm suspendaţi de către partide care nu iubesc Germania!”
Voigt, cunoscut pentru opiniile sale radicale, a participat în decembrie la o reuniune a aşa zisei Alianţe pentru Pace şi Libertate (APF) care a avut loc în Belgia, alături de reprezentanţii unor grupări similare din Italia, Marea Britanie, Grecia, Spania, Danemarca, Suedia, Cehia, Slovacia şi România. Scopul acestei întîlniri a fost extinderea relaţiilor existente între diversele grupări ultranaţionaliste europene şi cimentarea unei coaliţii. Din România a fost prezentă, la Bruxelles, Noua Dreapta, care are o sucursală şi în Republica Moldova. Relaţii de colaborare între NPD şi Noua Dreaptă există de vreo 15 ani.
NPD-ul a fost înfiinţat în anul 1964. Încercările de a suspenda acest partid au eşuat şi în trecut. În prezent, NPD-ul nu mai este prezent în niciun landtag (parlament regional federal). După 1990 a reuşit să-şi extindă baza în răsăritul Germaniei, intrînd temporar şi în cîteva parlamente regionale. După apariţia partidului xenofob şi naţionalist-populist, Alternativa pentru Germania (AfD) mulţi dintre alegătorii NPD-ului au optat pentru noua formaţiune eurosceptică.
În Republica Federală Germania au fost interzise doar două partide: În 1952, partidul neonazist, Sozialistische Reichspartei (SRP) şi, în 1956, Partidul Comunist din Germania (Kommunistische Partei Deutschlands, KPD).
