Conflictul transnistrean poate fi rezolvat doar în formatul de negocieri „5+2”, iar declaraţiile şi soluţiile unilaterale, propuse în afara acestui format, pot fi păguboase pentru reglementarea diferendului. Declaraţia aparţine vicepremierului responsabil pentru reintegrare, George Balan, şi reprezintă o replică dată preşedintelui rus, Vladimir Putin, care marţi, la Moscova, şi-a exprimat speranţa că se va reveni la Memorandumul Kozak. Documentul, negociat şi parafat în 2003, a fost refuzat pe ultima sută de metri de preşedintele de atunci al Republicii Moldova, Vladimir Voronin, pentru că ar fi fost în detrimentul intereselor ţării.
În 2003 cautarea unei solutii pentru diferendul transnistrean a culminat cu Memorandumul Kozak, care prevedea crearea unei federaţii asimetrice cu trei subiecţi: Moldova, Transnistria şi Găgăuzia. Documentul a fost aspru criticat de opoziţia de la acea vreme, care a acuzat puterea că a pregătit documentul în secret şi că ar fi repezentat interesele Federaţiei Ruse. Memorandumul urma să fie semnat la Chişinău, inclusiv de către liderul de la Moscova, Vladimir Putin. Pe ultima sută de metri, preşedintele moldovean Vladimir Voronin a refuzat să-şi pună semnătura pe document, iar presa relata că Putin s-a văzut silit să amâne zborul spre Chişinău.
Revenirea la acest document la o distanţă de 14 ani ar fi irelevantă, e de părere vice-premierul pentru reintegrare moldovean, George Balan:
„Planul Kozak a fost acel plan care a fost promovat şi propus de Federaţia Rusă, respectiv, înţelegem interesul lor de a reveni la acest plan pentru că el reprezintă în mare măsură expunerea acestor interese pe hârtie. Din acest motiv a fost abordat de către preşedintele Federaţiei Ruse ca o viziune cum ar putea fi soluţionat conflictul transnistrean. În acest sens pentru noi prioritar ar fi care este interesul nostru şi să-l promovăm şi să-l apărăm pe toate căile posibile în interesul cetăţenilor Republicii Moldova.”
Într-o reacţie la declaraţiile despre federalizarea Republicii Moldova ca soluţie a reglementării transnistrene, Partidul Democrat, nucleul majorităţii parlamentare, şi-a exprimat temerea că o asemenea abordare nu va „contribui la reîntregirea ţării, ci mai degrabă deschide un drum lung spre divizarea ei. Este o abordare care poate tensiona şi duce pe o direcţie greşită şi periculoasă procesul de negociere”.
Şi vicepremierul pentru reintegrare, George Balan, insistă că discuţiile despre o posibilă federalizare a ţării sunt premature:
„Noi când vorbim despre elaborarea unui statut despre elaborarea unui statut juridic special, vorbim despre o perioadă destul de mare de timp. Acum să discutăm că acest statut trebuie să fie o federalizare sau ceva de timpul acesta, din nou, e destul de dificil pentru că federalizarea implică zeci de nuanţe şi zeci de exemple, începând de la Federaţia Rusă care e un stat unitar şi terminând cu federaţii care sunt confederaţii de facto. La noi ideea principală nu este să ne axăm pe termeni: federalizare sau altceva. La noi esenţialul este să avem un stat funcţional, să avem drepturile omului protejate şi un stat cu perspectivă de dezvoltare şi posibilitatea de a se integra în Uniunea Europeană. Asta ar fi principiile de bază care ar deschide posibilitatea statului de a se mişca înainte.”
Chiar dacă preşedintele Republicii Moldova are împuterniciri limitate în ceea ce priveşte reglementarea diferendului transnistrean, declaraţiile pe care le face la temă nu ar trebui trecute cu vederea, crede fostul reprezentant al Republicii Moldova în cadrul Comisiei Unificate de Control, Ion Leahu. În opinia lui, poziţia preşedintelui Igor Dodon ar oglindi, de fapt, poziţia Federaţiei Ruse:
„Dumnealui realizează angajamentele sale faţă de Federaţia Rusă care le-a primit atunci când a fost susţinut masiv în campania electorală. Deci, eu aş lua asupra mea riscul să declar că Domnia sa, preşedintele Republicii Moldova, Igor Dodon, nu este sine stătător în afirmaţiile respective. El a mers să raporteze cum a fost rezolvată prima parte a unui plan strategic şi să primească instrucţiuni pentru viitor, adică alegerile viitoare, accederea masivă a socialiştilor în Parlament şi obţinerea posibilităţilor de a lua orice decizie. Însă aceste decizii mult mai puţin vor viza interesele Republicii Moldova, ci în primul rând interesele Moscovei.”
Vizita preşedintelui Igor Dodon la Moscova şi declaraţiile privind rezolvarea conflictului transnistrean au fost pe larg dezbătute astăzi de comentatorii de la Chişinău. Majoritatea au împărtăşit opinia că nu doar Federaţia Rusă ar împiedica reglementarea diferendului. Partea leului ar reveni guvernanţilor corupţi, preocupaţi mai degrabă de propriile interese meschine, în detrimentul celor naţionale.
