Președintele României, Klaus Iohannis, le-a transmis marți președinților celor două Camere ale Parlamentului o scrisoare prin care anunță că a declanșat procedura privind organizarea unui referendum național prin care poporul să-și exprime voința cu privire la continuarea luptei împotriva corupției și asigurarea integrității funcției publice, Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, șeful statului de la Bucureşti a declanșat această procedură în conformitate cu prevederile art. 90 din Constituția României. A fost informat și prim-ministrul Sorin Mihai Grindeanu. Decizia preşedintelui Johannis vine după ce duminică au avut loc ample marşuri de protest faţă de intenţiile Partidului Social Democrat, de guvernământ, de a modifica Codul Penal, astfel încât mulţi dintre politicienii condamnaţi pentru fapte de corupţie ar fi fost amnistiaţi sau grațiați. Printre cei care ar fi putut beneficia de prevederile legii se află și preşedintele PSD, Liviu Dragnea.
Președintele a trimis azi la Senat și la Camera Deputaților scrisori prin care anunță că a declanșat procedura privind organizarea unui referendum național prin care cetățenii să-și exprime voința cu privire la continuarea luptei anticorupție și asigurarea integrității funcției publice. Inițial, șeful statului a vorbit despre un referendum împotriva amnistiei și grațierii, dar Constituția interzice consultările populare pe subiecte de politică fiscală, grațiere și amnistie (Art. 74).
Oricum, Liviu Dragnea, șeful PSD și liderul de facto al majorității a răspuns că în această primăvară își dorește să pună în aplicare două referendumuri, unul care vizează eliminarea imunității parlamentare și prezidențiale și un altul care să modifice Constituția în așa fel încât familia să fie definită explicit în legea fundamentală ca o uniune între un bărbat și o femeie. E o mișcare preventivă, ca nu cumva în viitor să se legifereze căsătoriile între persoane de același sex, așa cum s-a întâmplat în Statele Unite și în multe țări europene.
Klaus Iohannis încearcă prin referendumul dedicat luptei anticorupție să-și verifice susținerea și, eventual, să blocheze o viitoare suspendare, dar riscul unui eșec e destul de mare, dacă ținem cont de aritmetica electorală. Astfel, pentru ca un referendum să fie valabil e nevoie să participe 30% din totalul electoratului (18.935.857), adică aproximativ cinci milioane și jumătate de cetățeni (5.680.757), iar pentru a fi valid e nevoie ca un sfert din totalul alegătorilor (4.733.965) să voteze afirmativ.
La alegerile parlamentare din decembrie unde miza a fost mult mai mare au votat însă doar șapte milioane de oameni (7.323.368). Teoretic, președintele ar putea mobiliza cinci milioane de alegători, dar practic, tema propusă de el nu va avea niciun fel de finalitate, fiind mai degrabă un demers simbolic, prin care se verifică atașamentul cetățenilor români față de o justiție puternică, față de moralitate și față de principiile statului de drept. Întrebarea e dacă o chestiune simbolică îi va scoate la vot pe susținătorii luptei anticorupție.
De partea cealaltă, referendumul dorit de social-democrați pe tema familiei este o inițiativă civică susținută de aproape toate partidele parlamentare și care scoate la iveală conservatorismul electoratului autohton. E mult mai probabil ca acest subiect să aibă succes, mai cu seamă că întreg demersul pentru strângerea semnăturilor necesare declanșării referendumului a fost făcut cu sprijinul explicit al Bisericii Ortodoxe Române.
În mediul politic și jurnalistic se discută posibilitatea ca odată cu referendumul privind definirea familiei să aibă loc și consultarea populară pentru demiterea președintelui Klaus Iohannis. Totuși, Liviu Dragnea susține că social-democrații nu au pe agendă acest subiect, dar spune că „preşedintele Iohannis îşi cere suspendarea”, „vrea o suspendare pentru a putea avea din nou o tribună, pentru a putea merge în ţară să se victimizeze”.
Întregul război a pornit de la două ordonanțe de urgență: una privind modificarea codului penal pentru dezincriminarea abuzului în serviciu, care-i salvează pe cei care au dosare penale pentru această infracțiune și a doua, referitoare la grațierea celor care au pedepse de maxim 5 ani și care sunt în mare parte politicieni condamnați pentru fapte de corupție. Proiectul ordonanței de urgență privind grațierea cuprinde și înjumătățirea pedepsei pentru toate categoriile de condamnări (crime, violuri, pedofilie etc) pentru cei care au împlinit 60 de ani sau au copii mici în întreținere. Ministrul justiției a pus în discuție cele două proiecte și nu este exclus ca guvernul să le adopte la următoarea ședință de guvern.
