Linkuri accesibilitate

„Dacă mergem pe acest clivaj est sau vest nu o să avem niciodată o masă critică de oameni cu care să începem să facem schimbarea” (Maia Sandu/Cotidianul)


Klaus Iohannis și referendumul (Adevărul; contributors.ro).

Într-un interviu acordat redacției Cotidianul, Maia Sandu explică pentru opinia publică din România de ce a evitat în campania electorală pentru președinția Republicii Moldova, soldată cu victoria lui Igor Dodon, abordarea geopolitică: „România este într-o situaţie mai bună, [...] acolo oamenii au de ales între [...] partide de dreapta şi de stânga, sau între politicieni oneşti şi mai puţin oneşti. În Republica Moldova, lucrurile sunt mai complicate”, a spus politiciana, care crede că factorul geopolitic aduce „o divizare profundă a societăţii [...] Şi dacă mergem pe acest clivaj – est sau vest – nu o să avem niciodată o masă critică de oameni cu care să începem să facem schimbarea. [...] Eu cred, declară Maia Sandu, că noi vom putea creşte sprijinul pentru acest model doar atunci când vom conduce țara în spiritul guvernării europene şi atât cei care se uită la est, cât şi cei care se uită la vest vor simţi pe pielea proprie rezultatele unei guvernări responsabile. Dodon, dimpotrivă, a jucat cartea geopolitică. I-a mințit pe oameni că un preşedinte proeuropean va certa Republica Moldova cu Rusia şi cei care lucrează astăzi acolo își vor pierde sursele de venit”, a spus Maia Sandu.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:21 0:00
Link direct

Adevărul publică la secțiunea de bloguri mai multe comentarii despre tensiunile dintre alianța aflată la guvernare în România și președintele Klaus Iohannis. Mihnea Dumitru începe prin a compara disputa politică legată de intenția guvernului de a relaxa legislația penală în favoarea unor categorii de infractori cu „şmenul” lui Alexandru Ioan Cuza, care a dus la „Mica Unire” din 1859. Comparația abruptă e ulterior atenuată: președintele Klaus Iohannis n-a avut de ales, a optat pentru calea scurtă ca să stopeze două ordonanțe de urgență periculoase. Ulterior, a demarat și organizarea unui referendum, care va chema alegătorii să arbitreze în privința legislației anticorupție și a celei penale în general. Concluzia lui Mihnea Dumitru: „Cuza o fi făcut el un şmen, alături de o bună parte din clasa politică românească, când s-a ales domnitor în ambele ţări. Dar a construit ceva ce popoarele a două state supuse nu puteau îndeplini prin puterea lor. Să sperăm că domnul Iohannis poate uni, acolo unde o întreagă clasă politică dezbină”.

Tot în Adevărul, Ion M. Ioniță crede că modul în care a acționat președintele Klaus Iohannis pe tema grațierii și amnistiei (cele două măsuri dorite de guvernul PSD-ALDE) e de natură să-l elibereze de un mare handicap: lipsa unui partid puternic care să-l sprijine. „Prin referendum, [...] nu va mai avea nevoie de partid, se va adresa direct poporului, se va alia cu masele. Dacă câştigă referendumul la scor şi mai ales la un scor mai mare decât cele trei milioane de voturi ale PSD, preşedintele va răsturna legitimitatea victoriei social-democraţilor”.

Sorin Ioniță scrie pe contributors.ro că „fetișul” acesta al referendumului „echivalează democraţia cu plebiscitele” și „trădează o viziune infantilă asupra democraţiei”. Apelând prea des la consultarea populară, se ignoră „secole de experienţă, adesea amară, petrecute în efortul de a construi instituţii pentru societăţi moderne complexe care să facă buna guvernare posibilă, cu stat de drept şi garanţii pentru libertăţile fundamentale”.

XS
SM
MD
LG