În România, preşedintele Klaus Iohannis a criticat dur scăderea bugetelor alocate instituţiilor din domeniul securităţii naţionale într-o scrisoare trimisă premierului Sorin Grindeanu si făcută publica de Administraţia Prezidenţială, citată de site-ul Hotnews.ro. Iohannis foloseşte cuvinte dure in scrisoarea adresata premierului Grindeanu, calificând scăderea bugetelor drept „un gest iresponsabil si o grava eroare”. „Nu ne putem juca niciodată cu siguranţa cetăţenilor”, ca spus Iohannis, care a amenințat cu veto în CSAT: „Reamintesc că proiectele de buget din domeniul securităţii naţionale trebuie să primească avizul CSAT, înainte de a fi aprobate de către Guvern.” Ieri, şeful Serviciului Român de Informaţii a făcut si el declaraţii îngrijorătoare la o audiere in comisia specializată a Parlamentului de la Bucureşti.
Serviciul Român de Informații (SRI) este cea mai mare structură secretă din România și din 1991 de la înființarea sa a traversat numeroase crize de credibilitate. S-a crezut că în ultimii zece ani colaborarea cu NATO l-a transformat într-un serviciu care funcționează pe baza regulilor democratice, dar scandalurile din ultima vreme au scos la iveală o serie de vulnerabilități. Directorul SRI, Eduard Hellvig a spus aseară după audierea maraton de șapte ore la Comisia parlamentară pentru supravegherea Serviciului Român de Informații că „există interesul de a destabiliza” această instituție, fără să dea niciun fel de detalii suplimentare în acest sens. Cine și de ce ar vrea să destabilizeze SRI? În ce fel? Există în România persoane, grupuri sau chiar instituții care să poată clinti o structură atât de puternică? Eduard Helvig a avertizat că SRI are instrumente pentru a se apăra.
Audierea la Comisia de specialitate din Parlament a avut loc după ce din proximitatea liderului PSD, Liviu Dragnea au fost date declarații din care rezulta că ar fi existat suspiciunea că SRI s-ar fi implicat în organizarea manifestației de duminică. Directorul SRI nu îl arată explicit cu degetul pe Dragnea, dar sugerează că din această zonă ar veni „destabilizarea”. Peste 20.000 de oameni au mărșăluit la sfârșitul săptămânii trecute împotriva proiectelor social-democraților de a promova grațierea și de a schimba Codul Penal pentru dezincriminarea abuzului în serviciu.
Șeful SRI a declarat răspicat că serviciul pe care îl conduce nu se implică în mișcări de stradă și nu are ofițeri acoperiți în politică și în justiție. Nu a suflat, însă, nicio vorbă despre ofițerii acoperiți din presă, despre care a vorbit la începutul lui 2015 predecesorul său, George Maior, acum ambasador al României în Statele Unite. Tot Maior a mărturisit că înainte ca legea să le interzică, adică până 2005, existau acoperiți printre judecători și procurori. Nu e clar cum și când au fost retrași. În vara anului 2015, accentuând contribuția serviciului în combaterea corupției, generalul SRI Dumitru Dumbravă a pomenit despre „câmpul tactic” al justiției în care acționează această structură. Altfel spus generalul dădea asigurări că SRI urmărește felul în care se anchetează un caz de corupție până la rezolvarea sa în instanță. Această explicație a ridicat noi îndoieli asupra serviciului. Totuși, lucrurile se întâmplau oarecum la vedere fiindcă Direcția Națională Anticorupție menționa anchetele la care participau și specialiștii SRI.
În martie anul trecut, Curtea Constituțională a interzis printr-o decizie implicarea serviciului în anchetele de corupție, ceea ce nu a schimbat, însă, prea mult ritmul procurorilor de la DNA.
Scandalurile, care au implicat într-un fel sau altul SRI, au luat amploare odată cu cercetarea unor persoane influente din politică. Elena Udrea, protejata fostului președinte Traian Băsescu a fost prima care a menționat legăturile bolnăvicioase dintre SRI, mediul de afaceri și politică. Mai recent, Sebastian Ghiță, patronul fugar al Rtv a prezentat imagini cu adjunctul demisionar al SRI, Florian Coldea la o petrecere de la vila sa din Cheia și a prezentat dovezi despre concediile pe care le petreceau împreună și la care a luat parte și fostul director al serviciului.
La audierile de la Comisia SRI, parlamentarii au putut afla că Ghiță era până în 2012 când a devenit parlamentar „persoană cu informații de interes pentru securitatea națională”. Cunoscătorii susțin că această titulatură se traduce prin ofițer acoperit. S-ar putea deduce că toate firmele sale prin care obținea contracte mari de la instituțiile bugetare ar fi fost controlate de SRI, care prin lege poate deține firme și chiar organizații non-profit, toate sub acoperire. Prin tranzitivitate s-ar putea crede că SRI l-a trimis în parlament și poate chiar l-a folosit.
Puterea SRI, dincolo de profesionalismul structurii care apără România împotriva eventualelor atentate teroriste, ar putea avea deci influențe asupra mass-media prin ofițerii acoperiți, în economie prin firmele pe care le are și chiar în zona societății civile.
