Peste două săptămâni urmează să sosească la Chişinău misiunea de evaluare a FMI cu care Republica Moldova a încheiat un program la 7 noiembrie 2016 şi care a făcut posibil deblocarea finanţării externe. Reprezentanţii Fondului au declarat anterior că dacă nu va fi îndeplinită măcar unul din obiectivele programului acesta ar putea fi întrerupt. Corespondenta noastră s-a interesat dacă există angajamente, până la acest moment, nerealizate sau care riscă să nu fie îndeplinite în termenii stabiliţi.
Unul dintre principalele obiective ale programului cu FMI, despre care experţii spun că este dedicat în cea mai mare parte problemelor sectorului financiar-bancar, este asigurarea transparenței acţionarilor băncilor comerciale.
La modul practic, Banca Naţională, şi guvernarea în general, s-a angajat să identifice toţi acţionarii şi să facă controale detaliate în întreg sistemul bancar. Astfel, spune guvernatorul BNM, Sergiu Cioclea, se doreşte inclusiv evitarea creditării acţionarilor, unul dintre fenomenele ce a provocat criza bancară şi a dus la fraudarea a circa un miliard de dolari din cele trei bănci falimentate. Verificarea acţionarilor ar fi trebuit să se întâmple până în primăvară, iar controalele la bănci – până la finele anului. Deocamdată, identificarea acţionarilor trenează, dar la mijloc ar fi cauze obiective, explică Segiu Cioclea.
Sergiu Cioclea: „Este anevoios. Sunt foarte mulţi acţionari individuali. Noi lucrăm şi cu cei mari, şi cu cei mici. Acţionariatul este foarte dispersat. Să luăm exemplu MAIB, dacă nu greşesc, sunt 10% nici nu ştiu dacă au venit vreodată la adunarea generală. Deci este un proces tehnic complicat, dar nu este în niciun caz un proces încetinit de lipsa de voinţă a Băncii Naţionale”.
De asemenea, un alt angajament faţă de FMI vizează analiza activelor băncilor, dacă băncile respectă normele prudențiale recomandate la creditare, mai ales în ceea ce priveşte creditele neperformante, precum şi eventualele expuneri la grupurile afiliate. Verificările au început la cele trei bănci aflate sub supraveghere – Victoriabank, Moldova Agroindbank (MAIB) şi Moldinconbank. Guvernatorul băncii centrale a spus că la Victoriabank acest control s-a încheiat, acum sunt la etapa de discuţii pe marginea concluziilor şi recomandărilor, dar a dat asigurări că procesele de remediere au început. La MAIB acest control este în proces de desfăşurare. Iar la Moldinconbank, aflată în regimul de intervenţie timpurie, a fost angajată o companie de audit internațională ce urmează să prezinte o analiză completă la sfârşitul lunii februarie.
Atât la MAIB, cât şi la Moldinconbank, Banca Naţională a blocat anul trecut grupuri importante de acţionari (40% şi, respectiv, 64%) ce ar fi acţionat concertat. Aceste pachete au fost scoase la vânzare, fără succes însă, perioadele de înstrăinare fiind extinse.
Guvernatorul BNM afirmă că programul cu FMI este ca o călăuză în reformarea sistemului bancar şi că în curând vor fi adoptate şi alte legi menite să îmbunătățească managementul băncilor şi să sporească atractivitatea sistemului bancar. Totuşi, Sergiu Cioclea recunoaşte că băncile nu pot să-şi schimba peste noapte portofoliul şi moștenirea.
Sergiu Cioclea: „Scopul în sine nu este doar să blocăm acţionarii, în caz că ei nu respectă legea, este să găsim acţionari oneşti, deci o mare parte a activităţii noastre este şi de a explica străinilor că schimbările structurale care au loc în sectorul bancar astăzi sunt de natură de a încuraja investiţia în Republica Moldova şi că nicio o schimbare sau brutalitate politică nu va afecta politica BNM în acest domeniu”.
În ceea ce priveşte obiectivele din domeniile fiscal-bugetar şi macroeconomic, ministrul economiei Octavian Calmâc declară că ar exista doar o singură restanță – votarea legii cu privire la restructurarea întreprinderilor de stat şi municipale. Un proiect de lege elaborat de executiv a fost întors de la parlament pentru reexaminare, urmând să reia traseul de la capăt. Calmâc a dat asigurări că guvernarea se va încadra în termeni prevăzuţi.
Ministrul Economiei a evitat să vorbească despre reforma administraţiei publice centrale şi locale, un alt obiectiv inclus în program pentru 2017.
Octavian Calmâc: „Toate elementele acestei reforme vor fi concretizate pe parcursul lunii februarie sau în timpul apropiat şi vor fi făcute publice. Noi susţinem, în primul rând, necesitatea reformării guvernului prin optimizarea atribuţiilor şi funcţiilor. Ne propunem să micşorăm şi numărul persoanelor dând posibilitate ca din acel buget de salarizare să dăm posibilitatea majorării salariilor celor care sunt competenţi”.
Reforma administraţiei centrale şi locale este un subiect cu barbă în dialogul executivului cu partenerii externi, despre care surse neoficiale din cadrul reprezentanţelor de la Chişinău spun că au auzit până acum cele mai multe promisiuni.
Dar subiectul principial pe care ar putea să insiste misiunea de evaluare FMI este Legea privind liberalizarea capitalului şi stimulare fiscală, votată în prima lectură la sfârșitul anului, fără consultări publice şi producând o „surpriză” inclusiv partenerilor externi. Reprezentantul permanent al FMI în Moldova, Arminei Khachatryan, a spus atunci că în varianta votată legea ar „periclita” şi măsurile de combatere a corupției.
