În România, mii de oameni ies în stradă în București și alte orașe, pentru o nouă seară de proteste antiguvernamentale. În vreme ce guvernul social-democrat nu renunță la ordonanțele de slăbire a legislației anticorupție care i-au iritat pe mulți români, Avocatul Poporului, care a șovăit o vreme, a ascultat de vocea străzii și a atacat ordonanțele la Curtea Constituțională.
Presiunile care se fac din toate părțile împotriva Ordonanței de urgență care schimbă Codurile penale și dezincriminează conflictul de interese încep să-și facă efectul. Primul care cedează este șeful Avocatului Poporului, Victor Ciorbea, care spusese inițial că nu poate face nimic, până ce ordonanța nu intră în vigoare. Președintele Klaus Iohannis a insistat că există cel puțin un precedent în care Avocatul Poporului a reclamat la curte o ordonanță care nu producea efecte, dar Ciorbea a amânat lucrurile până astăzi.
Avocatul Poporului este singura instituție care poate ataca o ordonanță de urgență la Curtea Constituțională. Altfel spus, în mare parte, salvarea politicilor anticorupție ține în acest moment de voința Avocatului Poporului. În mod neașteptat, Victor Ciorbea a făcut demersul cerut de stradă, și chiar mai mult, a declarat că ordonanța care dezincriminează abuzul în serviciu este neconstituțională în integralitate, prin lipsa justificărilor reale privind urgența actului.
Nu este clar dacă e o măsură a puterii, care face parte din strategia de detensionare a situației sau dacă e o decizie sinceră a lui Victor Ciorbea. Șeful Avocatului Poporului a făcut mai multe gesturi în favoarea actualei coaliții de guvernământ, iar ultimul și, poate, cel mai semnificativ este reclamarea la Curtea Constituțională a legii care nu i-a permis liderului PSD, Liviu Dragnea să devină premier, din pricina condamnării sale penale.
În orice caz, o aritmetică subiectivă sugerează că la Curtea Constituțională adepții ordonanței sunt mai mulți decât potențialii săi oponenți. Curtea poate hotărî dacă o respinge pe formă, de pildă, din pricină că nu poate fi justificată necesitatea urgenței sau dacă o analizează pe fond, și în acest caz unele puncte ar putea intra în vigoare, în vreme ce altele ar putea fi trimise în parlament spre dezbatere. Există și o a treia variantă, aceea ca judecătorii Curții să considere că ordonanța este constituțională, dar un astfel de răspuns ar face ca turbulența din politica internă să crească la cote și mai mari.
APADOR-CH, Asociația pentru Apărarea Omului-Comitetul Helsinki a cerut Curții Constituționale să dea un răspuns înainte de 11 februarie, data la care urmează să intre în vigoare partea de Ordonanță care se referă la modificările din Codul de Procedură Penală, fiindcă celelalte au început să producă deja efecte.
Presiunile externe continuă să crească, iar astăzi guvernul român a primit avertismente directe de la Departamentul de Stat de la Washington, la care s-au adăugat cele ale ambasadorului american Hans Klemm. Atenționări și mai serioase au fost primite din partea Comisiei Europene, care a amenințat că România ar putea pierde o parte din fondurile europene. Deocamdată, liderii guvernului și Parlamentului, ignoră atât insistențele externe, cât și protestele interne, bazându-se pe legitimitatea primită la alegerile de la 11 decembrie.
Mânie și umor. 80.000 de oameni în stradă la București a treia zi consecutiv
Biserica Ortodoxă, care se află într-o campanie de recredibilizare, a simțit oportunitatea și nu s-a putut abține să nu intervină printr-o poziție împăciuitoare: „trebuie continuată lupta anticorupție, iar cei vinovați trebuie sancționați, deoarece hoția și furtul degradează societatea în plan moral și material”. Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române mai adaugă însă în comunicatul trimis presei că „lupta împotriva corupției nu trebuie folosită în scopuri politice partinice, iar folosirea penitenciarelor nu trebuie confundată cu exterminarea”.
Protestele din România vor continua și în această seară și în serile următoare, până când Ordonanța, care ar putea duce la închiderea a peste 2000 de dosare de corupție, va fi retrasă sau declarată neconstituțională. Curtea Constituțională are în acest moment marea responsabilitate de a tranșa o criză politică și în același timp conflictul dintre executiv și puterea judecătorească.
