Președintele Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare din Republica Moldova a dispus crearea unui grup de experţi care să analizeze teza de doctorat a ministrului român al justiţiei, Florin Iordache, susţinută în 2007 la o universitate privată de la Chişinău. Potrivit unor dezvăluiri făcute de presă, teza lui Iordache ar conţine mai multe bucăţi de text presupuse a fi plagiate din comunicate de presă, strategii sau dintr-un interviu pe care l-a acordat Mihai Răzvan Ungureanu pe când era ministrul de externe. Mediatizarea cazului lui Florin Iordache a readus în discuție calitatea lucrărilor științifice susținute la Chişinău.
Reporterii ziarului „România Liberă” au luat bucăți din teza de doctorat a lui Florin Iordache - intitulată „Impactul corporaţiilor transnaționale asupra proceselor de integrare economică a României în UE” - şi le-au căutat manual în motoarele de căutare de pe internet. Au descoperit că el a inserat, fără a lua între ghilimele, mai multe bucăţi din comunicate, strategii guvernamentale sau din materiale de presă. Jurnaliștilor le-a atras atenţia că Florin Iordache a trecut la bibliografie lucrări în limba rusă, pe care acesta declarase în CV că nu o posedă.
Revista Vice.com din România a scris că teza actualului ministru al justiţiei a fost publicată la scurt timp, doar că volumul era semnat de trei autori, inclusiv de coordonatorul doctorandului şi consultatului ştiinţific. Cei doi profesorii au dat asigurări că nu este vorba de un plagiat şi că au contribuit la volum prin corectarea scriiturii fostului deputat PSD.
Președintele instituției care eliberează titlul de doctor în ştiinţă
Valeriu Canţer a dispus crearea unei comisii de experţi care să verifice dacă este sau nu un caz de plagiat...
Consiliului Naţional pentru Acreditare şi Atestare din Republica Moldova, Valeriu Canţer, a declarat Europei Libere că a dispus crearea unei comisii de experţi care să verifice dacă la mijloc este sau nu un caz de plagiat. Dacă experţii solicitaţi vor susţine acelaşi lucru ca şi jurnaliştii, dosarul lui Iordache va ajunge în instanță, instituția abilitată să-i retragă titlul ştiinţific.
Plagiatul este destul de dificil de demonstrat, adaugă Valeriu Canţer şi asta deoarece, de regulă, se invocă expirarea termenului de prescripție de trei ani. Cam două-trei cazuri pe an din circa 200 de teze susținute sunt contestate în instanță pe acest motiv. Până acum însă nu a existat niciun caz în care plagiatul să fi fost confirmat în judecată, mai spune Canţer.
Valeriu Canţer: „Din păcate, la noi legislaţia este aşa de întortocheată că nu es atât de simplu. Dacă în România, de exemplu, se face destul de rapid şi-n multe ţări se face lucru acesta, apoi la noi trebuie dovedite numai prin instanţă de judecată”.
L-am întrebat pe Valeriu Canţer cum se face că în ultimii ani politicieni români, foşti procurori, foşti judecători, foşti polițiști sau foşti vameşi să vină să ia doctoratul în dreapta Prutului. Ulterior, cu o diplomă de doctor în ştiinţă, aceștia pot ajunge să predea la catedrele universităților din România. Președintele instituţiei care eliberează titlul de doctor la Chişinău a spus că, în primul rând, din cauza taxelor de studii de cinci-şase ori mai mici, dar şi a „mediului universitar mai puţin exigent”.
Andrei Galben, rectorul Universităţii Libere Internaţională (ULIM), instituţie privată unde ministrul român Florin Iordache şi-a susţinut teza de doctorat, a spus că după apariţia materialelor în presă a convocat corpul didactic responsabil de doctorat să discute cum procedează. S-a decis să nu se reacționeze, deoarece „nu există obiectul conflictului”. Adică dacă se susține că s-a plagiat dintr-un interviu pe care Mihai Răzvan Ungureanu l-a acordat agenţiei Rompres, Ungureanu trebuie să conteste acest fapt în instanță. Andrei Galben mai spune că în cazul în care Consiliul Naţional pentru Acreditare şi Atestare va declanșa reevaluarea tezei, atunci va crea o comisie similară la nivel de universitate.
Andrei Galben: „Pe această diplomă observaţi eu nu am nici o atribuţie, decât eu sunt doar un element din acest lanţ. Cât priveşte domnul despre care vorbiţi, pot să spun următoarele: interpretări la nivelul ziariştilor. Şi am rugat şi vă rog şi pe dumneavoastră noi trebuie să fim atenţi să nu fim atraşi în lupta politică. Dacă el nu era ministru despre dânsul nimeni nu ştia că a făcut teza la ULIM sau n-a făcut teza la ULIM”.
Andrei Galben mai spune că acuzațiile de plagiat ţin de trecut, astăzi există programe informaționale anti-plagiat, iar susţinerea tezelor este filmată şi transmisă online.
De fapt, majoritatea universitarilor moldoveni afirmă că deţin sau dezvoltă softuri anti-copiere. Mai avansaţi în domeniu sunt cei de la Academia de Studii Economice, care din 2012 verifică toate tezele de licenţă şi master, nu şi pe cele de doctorat. Explicaţia lui Constantin Sclifos, responsabilul de program de la ASEM, e că doctoratul implică alte rigori ştiinţifice şi că plagiate pot exista şi din diferite limbi, doar un specialist care cunoaște literatura din domeniu poate demonstra că e vorba de plagiat.
Constantin Sclifos: „În primul rând, sistemul nu efectuează o concluzie, îţi oferă nişte indicatori, îţi oferă nişte baremi pe baza acelor indiatori ca să vezi ce teze este necesar de a fi verificate. Rămâne pe om care cunoaştea specialitatea dată să vadă dacă este corect sau incorect. În felul acesta sistemul este doar un intrument”.
Constantin Sclifos spune că sistemul anti-plagiat de la ASEM a dat rezultat la nivel psihologic, numărul celor care calcă strâmb s-a redus simțitor numai la auzul că pot fi prinşi trişând.
Chiar şi după ce se laudă cu succese în materie de programe anti-plagiat, reprezentanții universităților recunosc că mediatizarea cazurilor precum cel a politicianului român Florin Iordache spulberă speranțele că Republica Moldova va scăpa de imaginea unor fabrici de doctorate.
