Linkuri accesibilitate

Ordinul anti-imigrație al lui Trump, respins din nou de instanțele americane


Protestatari împotriva ordinului executiv al președintelui Trump la Aeroportul Internațional John F. Kennedy de la New York, la 28 ianuarie 2017
Protestatari împotriva ordinului executiv al președintelui Trump la Aeroportul Internațional John F. Kennedy de la New York, la 28 ianuarie 2017

Judecătorii Curții de apel din San Francisco: autoritățile Statelor Unite nu au prezentat nici o dovadă în sprijinul urgenței intrării în vigoare a ordinului prezidențial.

O curte de apel din Statele Unite a refuzat să reimpună interdicția temporară decisă de președintele Donald Trump împotriva primirii refugiaților și a cetățenilor din șapte țări predominant musulmane.

Cei trei judecători de la San Francisco au decis în unanimitate să lase intactă o sentință a unei instanțe inferioare care suspendase ordinul lui Donald Trump și permisese călătorilor „interziși” să intre în Statele Unite.

Presa americană notează că decizia Curții de apel este „o lovitură majoră pentru noua administrație” de la Casa Albă, care aproape sigur o va contesta la Curtea Supremă de Justiție. Trump a ripostat de îndată la decizia luată în California, spunând pe Twitter: „Ne vedem la judecată, miza este securitatea țării noastre” iar apoi a numit decizia „politică”.

În replică, guvernatorul democrat Jay Inslee din statul Washington, unul din cele care au contestat interdicția lui Trump în instanță, a spus: „D-le Președinte, deja ne-am văzut la judecată, și v-am învins”.

Judecătorii Curții de apel au spus că autoritățile Statelor Unite nu au prezentat nici o dovadă în sprijinul urgenței intrării în vigoare a ordinului lui Trump, și au respins argumentul Casei Albe că instanțele nu au căderea să modifice politicile administrației în domeniul imigrației.

Judecătorii au observat că statele americane care s-au opus interdicției au adus „acuzații grave” de discriminare pe temeiul religiei și au ridicat „întrebări constituționale semnificative” - în vreme ce administrația Trump nu a prezentat nici o dovadă că ar fi în pericol siguranța publică.

Mai concret, judecătorii au spus că administrația nu a furnizat nici o dovadă că cineva din cele șapte țări menționate în ordinul executiv – Irak, Iran, Somalia, Sudan, Libia, Yemen și Siria - ar fi comis vreodată vreun atac terorist în Statele Unite.

Mai mult, instanța a spus că statele contestatare ale ordinului lui Trump au adus dovezi despre „numeroase declarații” în care noul președinte își anunța „intenția de a aplica o `interdicție musulmană`”, în ciuda dezmințirilor repetate ale Casei Albe că ordinul ar fi îndreptat împotriva practicanților Islamului.

„Pe de o parte, cetățenii au un interes puternic față de securitatea națională și de capacitatea președintelui ales de a pune în practică măsuri”, se arată în verdict. „Pe de altă parte, publicul este interesat și de libertatea de a călători, de evitarea separării familiilor și de nediscriminare”.

Doi dintre cei trei judecători ai curții de apel din San Francisco au fost numiți de foștii președinți democrați Jimmy Carter și Barack Obama, iar unul de fostul președinte republican George Bush.

Administrația Trump are la dispoziție 14 zile să facă apel.

Ministerul Justiției a declarat că „analizează decizia și cântărește opțiunile”.

Jessica Levinson, profesoară universitară de drept, este citată de Associated Press cu declarația că decizia judecătorilor din San Francisco este îndreptățită, bazându-se pe un număr mare de antecedente penale. Și mai important, ea a fost luată în unanimitate, deși judecătorii erau unii numiți de administrații republicane, alții de democrați.

„Este foarte important mesajul că judecătorii nu sunt niște politicieni în robe”, a spus Levinson, adăugând: „Rolul judecătorilor este să depășească politica. De aceea sunt numiți pe viață, ca să nu-i intereseze ce e la modă. Interesul lor este ce este corect din punct de vedere legal”.

  • 16x9 Image

    Mircea Ţicudean

    La Europa Liberă sunt din 1993. Am lucrat mai întâi în secția pentru România, la Programul Internațional, apoi la emisiunea radio pentru R. Moldova, cu o întrerupere de 2-3 ani în care am fost în slujba departamentului de training al Europei Libere, unde am fost și director interimar o perioadă. Începuturile jurnalistice au fost concentrate pe critica literară și actualitate culturală. În prezent, domeniile predilecte sunt progresul social (drepturile minorităților, egalitatea de gen, echitatea socială), prevenirea catastrofei climaterice etc.

XS
SM
MD
LG