Cinci sute de militari americani au ajuns după o călătorie prin mai multe țări europene în România, la baza militară de la Mihail Kogălniceanu, în cadrul efortului de sporire a vizibilității NATO în flancul său estic, inclusiv prin manevre și exerciții, după ce Rusia a anexat Crimeea și a încurajat conflictul separatist din estul Ucrainei.
Venirea „Vulturilor luptători” arată că Parteneriatul Strategic dintre România și Statele Unite „există nu doar în scris, ci și în realitate”, a precizat ambasadorul american la București, Hans Klemm. Cei 500 de soldați americani fac parte din Batalionul 1 infanterie și sunt cunoscuți și ca „vulturii luptători” (Batalionul 1, Regimentul 8 Infanterie din Brigada 3 de Blindate a Armatei SUA).
Au sosit cu tancuri și alte vehicule de luptă și au ajuns la Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu de lângă Constanța unde vor staționa în următoarele nouă luni. În acest răstimp vor avea loc antrenamente și exerciții la care vor lua parte militari români și din alte state NATO, dar și soldați din statele din regiune care se află Parteneriatul pentru Pace.
Potrivit Ambasadei Statelor Unite la București, toate unitățile brigăzii blindate americane se vor reuni periodic la diverse acțiuni „de amploare” pentru a demonstra capacitatea „de a furniza rapid forță de luptă eficientă în zona estică a NATO”.
Ministrul român de Externe, Teodor Meleșcanu, a explicat la venirea militarilor americani, că România pune în practică toate angajamentele asumate pe plan internațional, inclusiv obiectivul NATO, ca fiecare stat membru să aloce minim 2% din Produsul Intern Brut pentru apărare. Acest buget a fost obținut cu greu, prin presiuni interne și externe, pentru a arăta continuarea atașamentului României față de forțele atlantiste.
La sfârșitul săptămânii trecute, șeful diplomației de Moscova, Serghei Lavrov, a vorbit despre acțiunile NATO „în regiuni adiacente frontierelor ruse” care ar avea „indubitabil” „un caracter provocator și destabilizator”. Înainte de această declarație, șeful Departamentului pentru Afaceri Europene din ministerul rus de Externe, Aleksandr-Boțan Harcenko, a spus că liderii români „și-au transformat țara într-un avanpost” și că scutul anti-rachetă de la Deveselu este îndreptat împotriva Rusiei nu a Iranului, așa cum susțin oficialii americani.
În replică, Ministerul de Externe de la București a explicat că sistemul anti-rachetă găzduit de România nu este îndreptat împotriva Rusiei și că „perpetuarea în spațiul public a unei retorici care nu ține cont de toate aceste elemente nu este adecvată și nici în măsură să faciliteze o abordare constructivă". Mai mult, șeful diplomației române Teodor Meleșcanu l-a convocat alaltăieri pe Valeri Kuzmin, ambasadorul rus acreditat la București și i-a spus că apartenența la „comunitatea valorilor europene și euro-atlantice” se bucură de consens în societatea românească și că în relațiile ruso-române este nevoie de „dialog direct” și de „evitarea unei retorici inadecvate”.
Această întâlnire oarecum intempestivă ar putea avea legătură cu declarațiile recente ale diplomației ruse legate de venirea soldaților americani, dar și cu un comunicat al Ministerului de Externe de la Moscova care preciza săptămâna trecută că Rusia „a monitorizat îndeaproape” protestele care au loc în România împotriva guvernului şi se declară îngrijorată, sperând în același timp că liderii români vor găsi modalităţi politice şi democratice de a rezolva situaţia complicată care a început să dividă societatea: „Se pare că liderii români s-au lăsat atât de purtaţi de val în a crea o imagine mitică a inamicului - Rusia - că au ignorat problemele grave din propria ţară”.
Baza americană de la malul Mării Negre, unde au venit încă 500 de militari în afară de cei prezenți în mod obișnuit acolo, deranjează Rusia. Nu fiindcă s-ar simți amenințată, ci fiindcă forțele NATO se apropie tot mai mult de așa numitul „spațiu vital” al Rusiei sau „vecinătatea apropiată”, adică de regiunea sau apele teritoriale care au aparținut până în 1991 Uniunii Sovietice.
