Între 17 și 19 februarie, la Munchen, în Germania, are loc Conferința anuală de Securitate, la care pentru prima dată vor participa și reprezentanții noii administrații americane. Cancelara Germaniei Angela Merkel și-a confirmat participare, la fel și vicepreședintele american Mike Pence și ministrul apărării James Mattis. Tema centrală de discuție va fi viitorul relațiilor trans-atlantice și al Alianței Nord-Atlantice.
„Post-adevăr, post-Occident, post-ordine?” este titlul provocator al raportului din acest an, dat publicității de președintele Conferinței pentru Securitate de la München, ambasadorul Wolfgang Ischinger. Un raport care reprezintă „punctul de plecare” pentru discuțiile reuniunii din acest an.
„Unele din principiile de bază ale ordinii occidentale, ale ordinii liberale internaționale sunt pe cale de a se pierde”, se arată în raportul care remarcă și faptul că democrațiile occidentale par să-și fi pierdut voința de a mai apăra această „ordine liberală”.
„S-ar putea să fim la începutul unei ere post-occidentale, în care scena internațională va fi controlată de actori din afara lumii occidentale”, mai susține ambasadorul Ischinger, menționând în acest context Rusia, China și Turcia.
Încheierea erei de solidaritate occidentală, care a început după al Doilea Război Mondial, ar putea fi grăbită și de noua administrație americană, dacă președintele Donald Trump va duce o politică externă „izolaționistă, chiar naționalistă” așa cum a lăsat de înțeles în cursul campaniei electorale. Iar orice înțelegere cu Rusia, privind viitorul Ucrainei, ar putea pune capăt și ideii unei ordini internaționale, bazată pe respectul legilor internaționale, se mai arată în raportul pregătit pentru Conferința de Securitate. „Ar putea revenirea la timpurile când marile puteri decideau soarta țărilor mici”.
Trecând la contextul politic general, raportul constată o creștere a sprijinului popular pentru „autoritarism”, motivul fiind teama de globalizare și venituri care stagnează. În ultimii 20 de ani, sprijinul pentru o formă de autoritarism a crescut în Statele Unite cu aproape 10% dar cu mult mai mult în anumite țări europene, cum ar fi Germania, Franța, Olanda.
„Astăzi, mare clivaj politic nu mai există între dreapta și stânga, ci între liberalimul cosmopolit și populismul (xenofob, autoritar)” – este avertismentul raportului, care reamintește că în peste zece democrații occidentale, partidele populiste sunt la guvernare (în coaliții).
Iar acest fenomen este „hrănit” de intensificarea campaniilor de dezinformare: în Germania, cu ajutorul rețelelor sociale, partidul populist Alternativa pentru Germania (AfD) a ajuns la o cotă de popularitate de peste 20% în sondajele naționale. În Franța și Germania, postul de televiziune rus „Russia Today (RT)”, subvenționat de stat, este astăzi mult mai popular pe YouTube decât posturile lor internaționale, France Internationale și DW.
În Europa, contată raportul ambasadorului Wolfgang Ischinger, valul de populism și dezinformare a culminat cu votul britanicilor pentru ieșirea din Uniunea Europeană, așa-numitul „Brexit”. Care însă a avut ulterior un efect pozitiv pentru Uniunea Europeană: din vara trecută, în majoritatea țărilor din UE, procentul celor care sprijină UE a crescut la peste 60%, din Polonia și Ungaria, trecând prin Franța și Germania, până în Marea Britanie. În paralel a scăzut simțitor numărul cetățenilor europeni care ar dori care țara lor să părăsească UE. În concluzie se poate vorbi de un „Regrexit” după „Brexit”.
