Gheorghe Cojocaru: „Competiția, dar și confruntarea între cele două ramuri ale puterii executive în sfera politicii externe devine o componentă tot mai evidentă, iar cu timpul, probabil, ar putea deveni o constantă a vieții politice actuale. După cum se vede, vizitele în străinătate ale președintelui Dodon, mai întâi, la Moscova, apoi, la Bruxelles, generează anumite reacții din partea instituției guvernamentale, care se vede astfel pusă în situația de a întreprinde niște pași de răspuns, pentru a nu pierde inițiativa în relațiile cu lumea exterioară.”
Europa Liberă: Presupun că vă referiți la recenta vizită a primului ministru Pavel Filip la Kiev?
Gheorghe Cojocaru: „Exact, la cele două vizite ale președintelui Dodon, primul ministru Pavel Filip a răspuns, deocamdată, prin această vizită la Kiev, unde a avut întâlniri și cu primul ministru ucrainean Vladimir Groisman, și cu președintele Petro Poroșenko. Lista subiectelor abordate cu prilejul acestei vizite a fost destul de largă: de la relațiile economice, la protejarea sistemului ecologic al Nistrului și la conflictul transnistrean. După cum s-a arătat la Kiev, guvernul de la Chișinău este în mod special alertat de intențiile conducerii ucrainene de a construi șase stații hidroelectrice în cursul superior al Nistrului, ceea ce va pune în mare dificultate funcționarea sistemului de alimentare cu apă a capitalei, nemaivorbind de îngrijorările legate de impactul acestor proiecte asupra bătrânului fluviu care desparte cele două state vecine.”
Europa Liberă: Ministrul mediului de la Chișinău, Valeriu Munteanu, a declarat și el că, dacă Ucraina nu va renunța la construcția acestor centrale, s-ar putea ajunge la o catastrofă ecologică. Aceasta să fie cea mai importantă chestiune de pe agenda moldo-ucraineană? Sau poate este ascunsă o concesie îndărăt?
Gheorghe Cojocaru: „Aceasta este o chestiune recent apărută, este o chestiune extrem de presantă și de importanță vitală pentru Republica Moldova, una care a luat prin surprindere guvernul de la Chișinău. Dacă până mai ieri cele două părți nu reușeau să aibă vreun schimb de opinii asupra intenției autorităților ucrainene de a transforma râul Nistru într-un furnizor de energie electrică, în urma vizitei primului ministru Filip la Kiev, se pare că s-a acceptat propunerea unor consultări bilaterale în această problemă, sub monitorizarea unor organisme europene. Însă șansele ca Ucraina să renunțe la aceste proiecte sunt deocamdată minime.”
Europa Liberă: Ilia Trombițki într-un interviu pentru Europa Liberă făcea aluzie la faptul că Ucraina este cumva sprijinită în intenția de a căuta alternative energetice, prin urmare, guvernul de la Chișinău nu prea are loc de întors. Ce se va întâmpla atunci cu Nistru? Ce impact va avea construcția unor centrale hidroelectrice ucrainene asupra localităților moldovene? În încercarea de a înduioșa partenerii, premierul Filip a accentuat că și Odesa captează apă din Nistru.
Gheorghe Cojocaru: „Exemplul fostei hidrocentrale de la Dubăsari este cât se poate de ilustrativ în acest sens: randamentul său economic a fost nesemnificativ, atât cât centrala a funcționat, iar barajul de acolo și acumularea apei curgătoare a lovit irecuperabil în fauna și flora râului, depreciindu-se și calitatea apei. Impactul cumulativ asupra mediului și vieții oamenilor al celor șase centrale ucrainene aflate în fază de proiect trebuie evaluat de specialiști și adus neîntârziat în atenția opiniei publice și organismelor internaționale, cât nu este târziu.”
