„Îmi place democraţia, dar să fie pe dreptate...” (VIDEO)

Moldovenii, într-o proporție de 62%, continuă să creadă că ţara merge într-o direcţie greşită. Iar dacă ar fi alegeri duminica viitoare, în Parlament ar intra numai două partide, Partidul Socialiştilor şi Partidul Acţiune şi Solidaritate, arată primul sondaj al acestui an, realizat de compania CBS-AXA pentru IDIS Viitorul. Personalitatea politică ce se bucură de cea mai mare încredere rămâne şeful statului, Igor Dodon, urmat de lidera PAS, Maia Sandu. Rezultatele acestui sondaj sugerează un nivel foarte scăzut de popularitate pentru guvernare. Ce au cetăţenii de reproşat clasei politice? Căutăm răspuns la acest sfârşit de săptămână.

Aşadar, rezultatele recentului sondaj de opinie au tăiat din elanul mai multor partide. Potrivit studiului, dacă la sfârşitul săptămânii ar fi fost alegeri, cele mai multe dintre formaţiunile politice actuale nu ar fi ajuns în Parlament. Cetăţenii spun că nu mai au încredere în partide. Potrivit cercetării, peste 40% din respondenţi susțin că nu au încredere în niciun politician.

La Făleşti am discutat cu mai mulţi trecători întâlniţi ocazional în stradă, care spun că cei de la guvernare au uitat agenda populaţiei şi priorităţile ţării, îşi fac legi care să-i salveze pe ei, dar nu să scoată ţara din mizerie.

– „Se trăieşte greu, fiindcă cei de sus s-au încărcat de bani, se fură totul. Şi lumea este vinovată, fiindcă i-am ales pe ei. Trebuia să ne gândim foarte mult până a-i alege. Şi se urăşte lumea unul pe altul şi de aceasta trăim foarte greu. Fudulii se dau într-o parte, cei mai săraci se dau în altă parte. Trebuie să ne unim toţi, să punem toţi mână la mână şi să ridicăm Moldova.”

Europa Liberă: Ce preţ are votul?

– „Votul are un preţ foarte mare. Dar trebuie să ne gândim foarte mult până îl vom da.”

– „E greu că nu e înţelegere, pentru că unul trage la stânga, iar altul trage la dreapta. Cei de sus fac răul şi merge tot răul în ţară.”

Europa Liberă: Acei de sus sunt aleşi de cei de jos.

– „La noi se fac alegerile mai mult prin dos, decât se face pe de-a dreptul.”

Europa Liberă: Adică?

– „Adică, chiar să luăm cu domnul nostru preşedinte care e acum.”

Europa Liberă: Domnul Dodon.

– „Dodon. Din Transnistria s-au pus mai multe voturi şi el a câştigat alegerile. De atâta şi se face rău. Se face totul ca să le fie lor mai bine, dar la ţăran deloc. A venit măcar să vadă prin sate ce se face?”

Europa Liberă: El a promis că va merge în toate raioanele.

– „Mulţi au promis şi nimic nu s-a făcut până acum. Avem atâţia ani trăiţi cu ţara noastră democratică.”

Europa Liberă: Dar vă place democraţia?

– „Îmi place democraţia, dar să fie pe dreptate, vă spun cinstit. Dacă ar fi totul cum trebuie, în Moldova noastră ar trăi lumea foarte bine, dacă ar fi democraţie adevărată.”

Europa Liberă: Aveţi modele de politicieni care pe cale democratică rezolvă problemele?

– „Acum nu sunt.”

Europa Liberă: Şi dacă dumneavoastră aţi fi politician, ce aţi face?

– „M-aş gândi şi la ţăran oleacă. Dacă are ţăranul o vacă mai merge cum merge, dar care nu, şade şi se uită ce are acela, ce are celălalt.”

Europa Liberă: Şi ce fac moldovenii? Pleacă?

– „Pleacă peste hotare. Dar peste zece ani de zile cu ce vom rămâne noi?”

Europa Liberă: Încotro Moldova: cu Estul, cu Vestul?

– „Este normal şi cu Estul, şi cu Vestul, dar să trăim bine.”

– „Au furat toată Moldova noastră.”

Europa Liberă: Cine a furat Moldova?

– „Guvernarea a furat totul.”

– „Noi am fost şi am luptat în Transnistria, tu-i cerul mă-sii...”

Europa Liberă: Furtul s-a produs sub privirea oamenilor.

– „Când au ieşit ai noştri pe piaţă...”

– „Ce poate să facă acest sărac împotriva celui bogat? Nu te poţi duce înaintea lui Plahotniuc şi să zici: „Unde-i miliardul?”. El nici nu va sta de vorbă cu tine. Cel sărac toată viaţa e asuprit, a făcut ceva rău – în puşcărie. Dar acel care fură miliarde nu păţeşte nimic, el stă şi se uită la acesta.”

Europa Liberă: Legea poate fi pusă în capul mesei?

– „Legea la noi e tare moale cu acei care fură.”

– „Ca să sperăm că vom trăi mai bine, de dizolvat Parlamentul, toţi oligarhii în Siberia. Şi sperăm că vom avea o viaţă mai bună.”

Europa Liberă: Şi dacă mâine sunt alegeri, ştiţi pentru cine să votaţi?

– „Să vedem care vor fi.”

Europa Liberă: Câte partide sunt?

– „Nu ştiu câte partide vor fi.”

Europa Liberă: 44.

– „Nu, nouă ne trebuie două partide ca să meargă treaba în ţară. Cu cât mai multe partide sunt în ţară, cu atât e mai rău, pentru că nu ştie care să fure, care să ia şi care să dea.”

– „Cum e în America, două partide.”

– „Dar dacă nu, înseamnă că trebuie de ales cu totul alt partid să fie, al tineretului care nu ştie ce înseamnă corupţia aceasta. Dar rămânem cu speranţa de un viitor în Moldova.”

Europa Liberă: În zece ani cum va arăta Făleştiul şi Republica Moldova?

– „Dacă vine la guvernare un partid pe care să-l doară inima pentru ţară, foarte bine va fi şi la Făleşti, şi în ţară.”

Europa Liberă: În zece ani cum va arăta Moldova?

– „În 25 de ani nu a fost nimic, aşa încă zece ani nu va fi nimic.”

– „Sperăm că în zece ani puţin mai bine va arăta, dacă poporul se va uni să facem numai bine. Moldova să o ridicăm noi, poporul. Nu o va ridica nimeni, nici Rusia, nici România şi nici nimeni, o vom ridica noi cu capul nostru, cu mintea noastră. Fiindcă cu tot ce ne ajută alţii trebuie să întoarcem înapoi.”

Europa Liberă: Ce viitor are Moldova?

– „Aceştia care sunt în Parlament să ia să atragă atenţia la poporul nostru. Să fim în Moldova noastră.”

– „Mai ales pentru bătrânii aceştia, pentru oamenii bolnavi.”

Europa Liberă: Există personalităţi, persoane care să vă insufle încredere, în care să aveţi încredere că vor scoate Moldova din sărăcie şi mizerie?

– „Cam nu.”

– „Noi tragem o nădejde, dar...”

– „Cu aceştia care sunt la guvernare nu scoatem Moldova din haosul care este.”

– „Trebuie un alt Parlament.”

– „Candu s-a vândut.”

– „Oleacă în Parlament de făcut curăţenie.”

– „Să-i dea voie să facă o reformă. Să-i dea voie lui Dodon, domnului preşedinte din guvern, din Parlament ca să facă reformă, să-i schimbe pe toţi, să-i înlocuiască, alţii să vină la putere.”

Europa Liberă: Cei de sus pot fi înlocuiţi doar de dumneavoastră, atunci când mergeţi să votaţi.

– „E corect.”

Europa Liberă: Nici domnul Dodon, nici altul nu va da jos pe nimeni, până cetăţenii nu îi vor alege pe acei politicieni care merită.

– „Da, corect. Trebuie să votăm.”

– „Într-o Moldovă atât de mică nu trebuie atât de mulţi parlamentari. Tare e mică Moldova noastră, noi putem să trăim bine, dar să nu smulgă toţi din toate părţile.”

Europa Liberă: Dumneavoastră credeţi în viitorul Făleştiului şi al Moldovei?

– „Vreau să fie pace pe lume și la copii. Acum cu Donbasul acesta...”

Europa Liberă: De ce vă este frică cel mai mult?

– „Eu vreau pace, să fiu sănătoasă.”

Europa Liberă: Ce viitor are Moldova?

– „Eu nu văd până acum viitor în Moldova.”

Europa Liberă: Şi atunci plecaţi?

– „Trebuie de plecat, mi se pare.”

Europa Liberă: Şi cine rămâne?

– „Dar nu vedeţi cine a rămas? Numai pensionari. Eu nu văd aici să trăim mai bine.”

Europa Liberă: Dar în ce condiţii aţi vedea ca să trăiţi mai bine şi să aveţi încredere?

– „Of, Doamne. Nici nu pot spune, că aici trebuie mult de schimbat.”

Europa Liberă: Ce trebuie de făcut?

– „Reforme, reforme. Dar reforme normale, nu cum fac ei reformele nu în partea noastră, dar în partea lor.”

– „Dau o întrebare: ce e în viitor? Case părăsite. E mai mare jalea. La noi tare multe case se vând.”

Europa Liberă: Unde?

– „Duceţi-vă la Vrănești, Taxobeni, vând aproape pe degeaba case, 12.000 de lei casă bună, cu pământ 17 ari. Mie mi-e jale. Tabacinîi zavod, hlebnîi zavod de ce se distrug? Copiii noştri se duc în ţări străine, nu îi vezi ani întregi, vin când mor părinţii.”

– „De sărăcie şi corupţie Moldova poate să scape, numai ca cei de sus, din Parlament, să se stăruie să nu fure. Fiindcă se începe a fura de la dumnealor, pe urmă ajungem la cei mai săraci. Fiindcă cei săraci văd ce se face acolo şi încearcă şi ei. Dar dacă a furat nimica toată este dat la lege pe foarte mulţi ani şi la foarte mari greutăţi, iar cei care fură miliardele stau în libertate şi se râd de altul.”

Europa Liberă: Aveţi modele de politicieni?

– „Nu.”

– „Cum a spus Lukaşenko, trebuie de împuşcat pe toţi, pe urmă de dus peste trei zile la înmormântare şi pe cei care au venit la înmormântare şi pe aceia de împuşcat şi atunci de pus altă lume la conducere.”

Europa Liberă: Sunteţi tânăr. Vedeţi perspectiva dezvoltării acestui stat?

– „Nicio perspectivă în ţara aceasta nu e.”

Europa Liberă: Ce fac tinerii, dacă nu văd viitor?

– „Fug din ţară.”

Europa Liberă: V-aţi gândit să plecaţi din Moldova?

– „Sigur. Nu numai o dată. Şi nu numai o dată am plecat.”

Europa Liberă: Plecaţi dumneavoastră, mai pleacă alţi semeni de a-i dumneavoastră. Cine rămâne aici să facă viitorul statului?

– „Nu vor fi schimbări în ţară, până nu va dispărea corupţia. Când sunt acte de corupţie – la puşcărie. Lumea să aibă frică, să fie o lege pentru toţi, nu numai pentru oameni simpli.”

Europa Liberă: Dar există politicieni care să vă insufle încredere?

– „Niciunul.”

Europa Liberă: Dar un partid?

– „Niciun partid.”

Europa Liberă: Dar la alegere, dacă vor fi, veţi merge?

– „Nu merg.”

Europa Liberă: De ce?

– „Nu am pentru cine vota.”

Europa Liberă: De ce voi, tinerii, nu găsiţi o persoană, o personalitate care să vă apere interesele şi să o trimiteţi acolo sus, în fruntea statului?

– „Nu e atât de uşor de făcut lucrul acesta.”

Europa Liberă: Pe cale democratică.

– „Nu se primeşte. La noi în ţară nu e democraţie, în oligarhie.”

– „Am lucrat 21 de ani în colhoz şi am 500 de lei pensie. Şi iată aceasta e situaţia.”

Europa Liberă: Dar guvernanţii sunt aleşi tot de cetăţeni. Oamenii cu drept de vot merg la alegeri, îi aleg pe cei mai buni dintre cei mai buni.

– „Nu ştiu, mamă, doar l-am ales pe Dodon, de acum vom aştepta să vedem ce va face omul acesta. Cred că ar face ceva.”

Europa Liberă: Ce ar trebui să facă domnul Dodon acum, de unde să înceapă mandatul de preşedinte?

– „De la cei săraci. Întâi pe aceştia să-i ajute, care nu au cu ce trăi.”

Europa Liberă: Dar preşedintele nu are împuterniciri să-i ajute pe cei săraci.

– „Dar ce să facem?”

Europa Liberă: Pe cei săraci trebuie să-i ajute guvernul, Parlamentul, care trebuie să facă legi bune.

– „Iată acum, când va fi în aprilie alegerea Parlamentului, alegeri anticipate, cum îi va alege lumea.”

Europa Liberă: În 2018 vor fi alegeri.

– „Până atunci ce facem? Cu ce trăim? Nu ştiu cu ce să trăim până atunci.”

Europa Liberă: Dar Moldova încotro: cu Rusia, cu Uniunea Europeană?

– „Numaidecât eu cu Rusia sunt. De atâta şi l-am ales pe Dodon. Fiindcă la mine fata e căsătorită în Rusia, băiatul a fost acolo şi a făcut bani pentru casă, bărbatul acolo a fost şi a făcut bani şi am pe ce plăti contractul. Ţinem animale acasă. Nu mă odihnesc nici zi, nici noapte, în baligă până în gât sunt tot timpul până fac o copeică. Numai cât cu Rusia.”

– „Aud că sunt două păreri, care în Est, care în Vest. Dar părerea mea e cu toţi să ne împăcăm bine, cu toţi să trăim bine. Cel mai mult aş dori copiii, când cresc mari, să fie lângă părinţi, să nu trebuiască să plece peste hotare la lucru, să aibă de lucru Moldova, să aibă o leafă cu ce îşi întreţine familia şi să-şi poată procura un apartament, o casă.”

Europa Liberă: Ziua de mâine a ţării cine o face?

– „Noi, lumea, poporul. Trebuie Moldova să aibă viitor.”

Europa Liberă: Dar sunt uniţi moldovenii?

– „Se vor uni, dacă va trebui.”

Europa Liberă: Dar deocamdată sunt uniţi sau nu prea?

– „Nu prea. E racul, lebăda şi ştiuca.”

Europa Liberă: Dar o idee care ar uni întreaga societate moldavă care ar putea să fie?

– „În primul rând, corupţia e principală, să scăpăm de dânsa şi să se liniştească. Atâtea probleme cu bănci, cu miliarde, cu bani, când cineva la sat nici lumina nu are cu ce o achita. E greu.”

Europa Liberă: Ce probleme trebuiau să rezolve politicienii şi nu le-au rezolvat, şi pentru aceasta lumea e supărată?

– „Continuă să fure şi nu s-a rezolvat nimic.”

Europa Liberă: Şi dacă dumneavoastră aţi fi deputat, ministru, ce aţi face?

– „Aş sta de vorbă cu lumea, i-aş întreba ce îi doare şi cum să facem ca să fie bine la toţi.”

Europa Liberă: Sunt uniţi moldovenii?

– „Nu sunt uniţi.”

Europa Liberă: Moldovenii mai mult vorbesc despre necazuri decât despre bucurii. Ce s-a întâmplat?

– „Ne-au furat Parlamentul, ne-au golit, nu au avut grijă de lume, de greutăţile noastre. Lumea s-a descurajat. Şi e clar că lumea cu aşa nevoi leapădă ţara, leapădă casa, masa, copiii, bătrânii, sunt nevoiţi să plece undeva peste graniţă.”

Europa Liberă: Şi dacă continuă lumea să plece, să abandoneze Republica Moldova, ce rămâne în statul acesta, cine rămâne?

– „Ce rămâne? Cinstit să vă spun, ştiţi cum este o vorbă, copacul trebuie de scos cu tot cu rădăcină. Măcar că ai tăiat copacul, dar rădăcina dacă a rămas... Iată aşa şi la noi, a rămas Parlamentul hoţilor, care nu se gândesc absolut la lume.”

Europa Liberă: Şi dacă ar fi alegeri, aţi avea pentru cine să daţi votul? Aţi merge să participaţi la scrutin?

– „Da. Oleacă mă interesează politica. Şi vreau să vă spun că eu l-aş alege, totuşi, pe Dodon. Cât e la putere Parlamentul, noi nu vom avea viitor.”

Europa Liberă: De ce moldovenii vorbesc mai mult despre necazuri şi mai puţin despre bucurii?

– „Datorită şi guvernanţilor. Nu lumea e vinovată de toate.”

Europa Liberă: Pe aceşti guvernanţi tot dumneavoastră i-aţi ales.

– „I-am ales, că am avut încredere în ei. I-am ales o dată, a doua oară le-am mai dat o șansă, dar văd că ei de acum ne cred de proşti.”

Europa Liberă: Dar ei în fiecare zi vorbesc că se gândesc la problemele Moldovei, că le rezolvă.

– „Ei rezolvă problemele lor, nu ale noastre.”

Europa Liberă: Şi care sunt problemele cele mai mari?

– „Corupţia e numărul unu. Dacă nu ar fi corupţia, noi am trăi mai bine. Sărăcia vine pe urmă.”

– „Promisiunile acestea deşarte ale lor, tot spun că măresc leafa, măresc pensia, până acum nu se vede. Medicamentele le ieftinesc, dar ele sunt tot mai scumpe şi mai scumpe. Te duci la farmacie, nişte preţuri nebune. Dar ce ieftinesc ei şi ce măresc?

Europa Liberă: Dar există, totuşi, ieşire din situaţie, ca Moldova aceasta să aibă viitor?

– „Eu nu cred. Moldova, ca ţară aparte, cred că nu. Că aici toţi sunt cumetri, fini, rude, colegi de facultate şi nu... Trebuie cineva din afara ţării. Ori unirea, ori ce ne va scăpa, dar ceva trebuie de schimbat.”

Europa Liberă: Aici, la Făleşti, am discutat cu foarte multă lume şi zice că, totuşi, ar prefera mai degrabă Moldova să se apropie de Federaţia Rusă.

– „Nu. Noi am fost cu Rusia atâţia ani şi unde am ajuns? Eu, de exemplu, am mulţi cunoscuţi care în Europa lucrează şi nu am auzit pe nimeni să vină din Europa că l-a amăgit, că nu i-a dat bani, dar din Moscova vin sute, ori îi întorc la vamă fără niciun motiv, nici nu le lămuresc de ce. Eu nu văd viitorul cu Rusia.”

Europa Liberă: Dar această dispută, chiar şi între cetăţeni, unii vor ca Moldova să fie cu Estul, alţii vor ca Moldova să fie cu Vestul, slăbeşte şi mai mult statalitatea republicii.

– „E tot de sus. De exemplu, acum a fost ales preşedinte Dodon, el singur face în lume vrajbă cu limba. A fost aleasă limba română, numită, lasă, măi omule, să fie aşa. Care îi spune moldovenească, care îi spune română. Cred că nu e aceasta principalul la noi. Dar el scoate problemele acestea, ca lumea să uite de miliardul furat ori să uite de alte probleme şi se începe cu limbă, cu Europa. Dar lasă să fie, la urma urmei, să aibă legături şi cu Rusia, şi cu Europa şi să-şi caute oamenii de lucru. Aici la noi întotdeauna va fi aşa, că o bună parte se duce în Rusia şi a doua parte în Europa. Eu socot că acei din Europa sunt mult mai mulţumiţi de traiul lor pe care îl duc decât cei din Rusia.”

Europa Liberă: Și încotro trebuie să meargă Moldova?

– „Acasă.”

– „Moldovenii acasă să stea, să-şi suflece mânicile, să-şi muncească câmpiile, să-şi îngrijească copiii, casa, părinţii, să-şi dezvolte ţara acesta, să nu pornească pe căi urâte.”

***

Într-un interviu acordat Europei Libere, preşedintele Igor Dodon a răspuns criticilor că primele sale vizite oficiale în străinătate, vizita de la Moscova de luna trecută, urmată la începutul acestei luni de vizita la Bruxelles, nu s-au soldat cu vreun rezultat concret. Şeful statului a vorbit şi despre relaţia sa cu liderul guvernării, Vlad Plahotniuc, despre gazele ruseşti şi conectarea la reţelele din România. Referindu-se la viitorul relaţiilor cu partenerii Republicii Moldova, Igor Dodon a afirmat că ţara trebuie să coopereze şi cu Estul, şi cu Vestul.

Igor Dodon: „Este vorba de două vizite oficiale, una în Rusia, a doua în Uniunea Europeană, la Comisia Europeană, la Bruxelles. Ambele vizite au importanţă destul de mare atât pentru cetăţeni, cât şi pentru Republica Moldova, ca stat. Pentru că în Federaţia Rusă ultima vizită oficială a fost în 2008, dacă nu greşesc, sau în 2009, au trecut şapte ani. La Bruxelles ultima vizită oficială a preşedintelui Republicii Moldova a fost în 2012, adică au trecut cinci ani. Obiectivul în ambele cazuri a fost să încercăm şi să venim cu unele soluţii pentru cetăţenii Republicii Moldova. La Moscova a fost o agendă foarte clară în ceea ce ţine de migranţi şi exporturi.”

Europa Liberă: Şi vor fi şi rezultate în urma acestei vizite?

Igor Dodon: „Ca rezultat al discuţiilor mele cu conducerea de vârf, cu preşedintele Federaţiei Ruse, 13 întreprinderi din sectorul vitivinicol, cel mai probabil, în timpul apropiat vor obţine dreptul de a exporta produsele lor pe piaţa rusă.”

Europa Liberă: Ele sunt alese pe sprânceană?

Igor Dodon: „Lista a fost formată în baza solicitărilor din partea moldavă.”

Europa Liberă: Pentru că iniţial mai mult aveau acces cele din Găgăuzia şi cele din Transnistria.

Igor Dodon: „Eu, sincer să vă spun, am insistat chiar şi la întrevederea pe care am avut-o cu domnul Putin, la lunch-ul pe care l-am avut de lucru, i-am spus: „Domnule preşedinte, dar de ce Cricova nu este? E întreprindere de stat renumită”. Şi în lista acestor 13 întreprinderi este şi Cricova, întreprindere de stat, care, sper, în timpul apropiat, va reveni pe piaţa rusă cu spumantele, cu vinurile ş.a.m.d.

În ceea ce ţine de migranţi, am avut mesajul foarte clar că Ministerul Afacerilor Interne al Federaţiei Ruse, care este instituţia responsabilă acum de politica migraţională a Federaţiei Ruse, în următoarele zile, sper că, până la sfârşitul lunii februarie, cel târziu, mecanismul va fi aprobat şi implementat deja. Referitor la vizita în Bruxelles, această vizită era foarte necesară pentru ambele părţi.

Vreau să vă spun că am observat un interes sporit din partea conducătorilor Comisiei Europene, ai Parlamentului European. Pentru că, pe parcursul anilor, interlocutorii Comisiei Europene, ai Parlamentului European din Republica Moldova politicienii noştri, încercau să creeze o impresie că se poate de discutat doar cu ei, „cu cei de pe stânga, cum îi numeau ei, pro-ruşi, nu aveţi despre ce discuta”. Noi am avut o discuţie sinceră, constructivă pe alocuri.

Eu am adus la cunoştinţă lacunele implementării Acordului de Asociere, care sunt problemele, ce facem mai departe. Le-am mulţumit pentru unele suporturi financiare, pentru regimul fără vize. Le-am spus: „Uitaţi-vă care este situaţia. Preşedintele Republicii Moldova, da, nu poate să iniţieze anularea acordului, dar Parlamentul sau poporul ar putea să iniţieze şi preşedintele îi va susţine în acest sens’.”

Europa Liberă: Veţi iniţia un referendum, ca să fie denunţat acordul? Sau ce aţi avut în vedere acum, când aţi spus că îi veţi susţine?

Igor Dodon: „Eu consider că noi acum trebuie să discutăm despre referendumuri mai mult pe subiecte ce ţin de dizolvarea Parlamentului, adică, pe probleme de politică internă. Şi cred că vom discuta la acest capitol.

În ceea ce ţine de vectori geopolitici, până la următoarele alegeri parlamentare, care sper să fie în acest an sau ordinare în anul 2018, vectorul geopolitic, cel mai probabil, nu va fi subiectul unui referendum. Vor avea loc alegerile parlamentare, vom vedea care este majoritatea parlamentară şi vom decide în acest sens. În rest, discutăm, colaborăm cu toţi şi în Est, şi în Vest.”

Europa Liberă: La Moscova şi de la Bruxelles dumneavoastră aţi insistat pe ideea să fie renegociat Acordul de Asociere în format trilateral – Rusia, UE şi Republica Moldova. Demnitarii de la Bruxelles, totuşi, rămân la ideea că este un acord bilateral şi nu acceptă o invitare la discuţie şi a Federaţiei Ruse. Ce veţi face?

Igor Dodon: „Oficialii de la Bruxelles spun că au o experienţă negativă în ceea ce ţine de negocierile trilaterale. Dar eu sunt convins că, dacă nu în acest an, în anul următor, noi vom reveni şi vom avea discuţii trilaterale. Problema care este? Este Acordul de Liber Schimb cu ţările CSI şi cu Federaţia Rusă bilateral şi avem Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană. Unul dintre partenerii noştri, Federaţia Rusă, spune că Acordul de Liber Schimb cu Uniunea Europeană creează riscuri de reexporturi de mărfuri prin Republica Moldova pe piaţa Federaţiei Ruse.”

Europa Liberă: Păi să fie eliminate aceste riscuri şi care e problema?

Igor Dodon: „Și, pentru a găsi un mecanism de preîntâmpinare a acestor riscuri, eu le-am spus foarte clar: „Voi, între dumneavoastră, UE şi Federaţia Rusă, aveţi sancţiuni reciproce. De ce o ţară mică, cum este Republica Moldova, trebuie să sufere din cauza luptelor voastre geopolitice?”. Ideea mea este foarte simplă, să ne aşezăm Bruxellesul, Moscova, Chişinăul să ne clarificăm. „Voi luptaţi între voi geopolitic, nu ne implicaţi pe noi în acest lucru. Noi avem de suferit, se închid zeci de mii de locuri de muncă”. Acesta este mesajul. El a fost auzit şi la Bruxelles. El este auzit şi la Moscova. Şi eu sunt optimist în ceea ce ţine de găsirea unei soluţii. Însă soluţia nu poate fi găsită bilateral, ea, în orice caz, va fi găsită trilateral. Putem să mergem pe altă formulă: discutăm cu ruşii, discutăm cu europenii; discutăm cu europenii, discutăm cu ruşii. În orice caz, va fi discuţie trilaterală. Şi eu cred că acest mecanism va fi implementat. Cu cât mai devreme, cu atât mai bine.”

Europa Liberă: În presă am găsit mai multe titluri de felul: discreditarea continuă a Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană de către preşedintele Igor Dodon convine, în primul rând, domnului Plahotniuc şi Rusiei.

Igor Dodon: „La Bruxelles cineva a încercat să-mi spună: „Domnule Dodon, dar nu, uitaţi-vă, în Acordul de Asociere totul e bine ş.a.m.d.”. Eu le-am dat un mesaj: „Nu pe mine trebuie să mă convingeţi că e bine, convingeţi cetăţenii, care de la 70% încredere în UE au ajuns la 38% şi vor fi în continuare în scădere. În primul rând, convingeţi cetăţenii care simt că trăiesc mai rău”. În ceea ce ţine de domnul Plahotniuc, PD ş.a.m.d., eu merg pe aceeaşi abordare sistemică consecventă care a fost pe parcursul anilor. Eu nu mi-am schimbat poziţia nici un an în urmă, nici trei luni în urmă, nici două luni, nici o lună. Şi aşa va fi şi în continuare.”

Europa Liberă: Dar guvernarea câştigă în urma acestor critici pe care le aduceţi dumneavoastră cooperării moldo-comunitare?

Igor Dodon: „Eu nu cred că guvernarea are de câştigat din acest lucru, când la Bruxelles deschis le spun: „Oameni buni, voi insistaţi pe reforme, vouă vă raportează că au făcut reforme guvernul şi uitaţi-vă ce fac cu Procuratura, de exemplu, cu justiţia”. Unde e mesaj aici favorabil pentru guvernare?”

Europa Liberă: Dar nu va veni Uniunea Europeană să facă ordine în justiţia moldovenească. Statul acesta e stat care trebuie să-şi ia soarta în mâini şi să-şi facă ordine în instituţiile sale.

Igor Dodon: „Dar de ce dau bani guvernanţilor, bifând că au făcut o reformă care este doar mimată? În aceasta constă problema. De aceea, dacă partenerii de dezvoltare vor să ne ajute într-adevăr, atunci să susţină reforme reale, nu mimarea reformelor.”

Europa Liberă: Dar cum vedeţi dumneavoastră acest ajutor concret pentru reforme?

Igor Dodon: „Eu cred că Preşedinţia, care nu este controlată de actuala guvernare şi de domnul Plahotniuc, cum se vorbeşte de unii, împreună cu partenerii de dezvoltare trebuie să facă front comun în ceea ce ţine de implementarea reformelor. Şi acest mesaj a fost şi la Bruxelles.”

Europa Liberă: Dar este adevărat că aţi cedat în favoarea domnului Plahotniuc, când la MoldovaGaz a venit în frunte domnul Botnari?

Igor Dodon: „Nu ţine de competenţa preşedintelui Republicii Moldova de a negocia şi de a coordona numirea unor directori. Noi nu avem absolut nicio competenţă în acest sens.”

Europa Liberă: Ce se va întâmpla în relaţia Republicii Moldova cu Gazprom? Pentru că de la Moscova a venit vestea că banii, care au fost cheltuiţi pentru consumul de gaze naturale în stânga Nistrului, trebuie să fie achitaţi de către Republica Moldova, de către MoldovaGaz?

Igor Dodon: „Să punem punctele pe „i”, pentru că și eu am observat unele declaraţii neinspirate ale unora, că Moldova va achita datoriile pentru consumul de gaze din stânga Nistrului. Acesta este un fals, este un neadevăr. Datoriile sunt ale întreprinderii cu capital de stat MoldovaGaz. Capital acţionar majoritar în MoldovaGaz este Gazprom.”

Europa Liberă: Exact.

Igor Dodon: „MoldovaGaz, care este companie-fiică a Gazprom-ului, este datoare către Gazprom cu şase sau şapte miliarde de dolari. Sunt relaţii bilaterale între doi agenţi economici, să se clarifice. Nu are nimic guvernul cu aceasta. Şi nu are nimic consumatorul final din Republica Moldova, care trebuie să achite...”

Europa Liberă: Dar Gazprom insistă ca, Chişinăul să plătească şi datoriile Tiraspolului pentru livrarea de gaze naturale. Gazprom a respins solicitarea premierului Pavel Filip de a transfera autorităţilor de la Tiraspol datoria de gaz a regiunii transnistrene în valoare de 6,5 miliarde de dolari.

Igor Dodon: „Gazprom niciodată nu a insistat ca, Chişinăul, ca entitate, ca stat, să achite datoriile consumatorilor din stânga Nistrului. Gazprom spune foarte clar: MoldovaGaz este o întreprindere cu capital de la Gazprom şi cota statului. Şi gata.”

Europa Liberă: Dar Gazprom îşi dă seama că Tiraspolul nu va putea achita aceste datorii?

Igor Dodon: „Veţi discuta cu Gazprom acest subiect. Pe mine mă interesează, în primul rând, tarifele pentru consumatorii din Republica Moldova şi acele datorii care mai sunt istorice. Trebuie să găsim o formulă cu aceste datorii, ca să nu fie sub pericol sectorul termoenergetic – CET-2, CET-1 nu mai există, Termocom ş.a.m.d. Pe mine aceasta mă interesează.”

Europa Liberă: Dar există şanse să fie redus din tariful pentru consumul de gaze naturale?

Igor Dodon: „Şanse sunt, dar nu la această etapă. Cu acest guvern, cu această majoritate parlamentară, probabil, şanse sunt mai puţine.”

Europa Liberă: Dar darea în folosinţă a gazoductului Iaşi-Chişinău e cu şanse?

Igor Dodon: „Am abordat acest subiect inclusiv la Moscova. Am abordat acest subiect şi în Iran, pot să vă spun sincer, pentru că Iranul zilnic extrage un miliard de metri cubi de gaz. Moldova consumă anual, partea dreaptă a Nistrului, 1,4 miliarde. Adică, ei, practic, în două zile extrag cât toată Republica Moldova consumă.”

Europa Liberă: Dar unde e Iranul şi unde e România.

Igor Dodon: „De aceea, noi am discutat acest subiect, pentru că vă spun ce mă deranjează. Acum destul de activ se fac investiţii în construcţia gazoductului prin Turcia. Evident că, în acest caz, ar fi sub semnul întrebării tranzitul prin Ucraina. Aceasta este o problemă pentru noi. De ce? Pentru că, în primul rând, dacă va fi sistat tranzitul prin Ucraina, evident că şi Republica Moldova ar putea să rămână (ar putea, nu spun că va rămâne), ar putea să rămână fără gaze naturale, unu la mână.

Doi, MoldovaGaz câştigă zeci de milioane de dolari anual pentru plata de tranzit care trece pe teritoriul Republicii Moldova, care merg la compensarea unei părţi din tarife. De aceea, pe termen mediu construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni şi Ungheni-Chişinău strategic pentru Republica Moldova este importantă. Pentru că, dacă vor apărea riscuri de tranzit prin Ucraina, să avem altă alternativă. Nu ştiu, gazul va fi rusesc sau va fi turkmen sau va fi din Iran, de exemplu, care livrează acum în Turcia...”

Europa Liberă: …sau românesc.

Igor Dodon: „Bine, românesc, ei nu au atâta gaz că să ne asigure şi pe noi, vom fi nevoiţi să mai cumpărăm de la cineva. Dar să fie şi altă alternativă, în afară de cea care ţine exclusiv de tranzitul din Ucraina. Noi am avut o situaţie similară în anul 2009, în ianuarie. Eu, în calitate de prim-vicepremier, cu doamna Greceanîi atunci, am găsit soluţia, când Ucraina a sistat tranzitul pentru gazele ruseşti. Aceasta a fost în luna ianuarie 2009. Eu îmi aduc aminte atunci cânt de greu reuşeam să menţinem presiunea pentru ca, consumatorii din Republica Moldova în plină iarnă să nu rămână fără gaze.”

Europa Liberă: Şi când va putea fi dat în folosinţă acest gazoduct Iaşi-Chişinău?

Igor Dodon: „În primul rând, Iaşi-Ungheni a fost dat în exploatare. Acum trebuie să fie majorate capacităţile pentru a permite un volum mai mare să fie livrat pe acest gazoduct. În ceea ce ţine de construcţia gazoductului Ungheni-Chişinău, din câte cunosc, acum este la etapa de concursuri internaţionale pentru a găsi şi antreprenori, dar şi finanţarea. Însă poziţia mea să o cunoaşteţi: eu consider că avem nevoie de acest gazoduct pentru a diminua riscurile în cazul tranzitului prin Ucraina.”

Europa Liberă: Se zicea că darea în folosinţă a acestui gazoduct depinde şi de voinţa Gazpromului?

Igor Dodon: „Eu nu cunosc aceste detalii. Eu vă spun care este interesul nostru, al Republicii Moldova strategic. Şi vă spun că sunt riscuri enorme pentru acest tranzit pe teritoriul Ucrainei.”

Europa Liberă: Domnule Dodon, vreau să vă întreb dacă întoarcerea miliardului rămâne pe spatele cetăţenilor?

Igor Dodon: „Noi nu renunţăm la ideea anulării legii care pune acest miliard pe spatele cetăţenilor. Este iniţiativa legislativă deja în Parlament, pe care am semnat-o şi este prima iniţiativă a preşedintelui Republicii Moldova, în decembrie anul trecut. Eu voi insista ca această iniţiativă să fie pusă la vot în plenul Parlamentului şi aş vrea un vot nominal, să vedem fiecare cum votează.

Fiecare deputat, prin votul său, să spună foarte clar cetăţenilor că este pentru ca oamenii să achite acest miliard sau nu. În caz dacă majoritatea parlamentară nu va susţine, eu cunosc că deja Partidul Socialiştilor a iniţiat crearea grupului de iniţiativă pentru un referendum naţional, ca oamenii să se expună referitor la anularea acestei legi.”

Europa Liberă: Aţi repetat de câteva ori despre alegerile parlamentare care vor fi sau anticipate, sau în 2018. De fapt, credeţi că se poate ajunge la anticipate? Aţi promis să provocaţi aceste anticipate. Se pare că s-au epuizat căile şi metodele. De ce să se mai insiste pe alegeri anticipate? Şi ce se întâmplă, dacă cei de la guvernare vor insista să modifice legea electorală şi să se ajungă şi la sistemul mixt?

Igor Dodon: „Noi nu renunţăm şi nu am renunţat la ideea alegerilor parlamentare anticipate. Majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova doresc ca, totuşi, alegerile să aibă loc mai devreme, nu în anul 2018, către sfârşitul anului. Care sunt mecanismele constituţionale de dizolvare a Parlamentului?

Actuala Constituţie nu oferă preşedintelui şi poporului alte mecanisme decât cele două existente, care nu sunt valabile în această situaţie. Demisia guvernului şi nenumirea unui alt premier, aceasta ar fi una. Şi neadoptarea legilor în Parlament. Bine, actuala majoritate parlamentară dispune de suficienţi deputaţi pentru a asigura şi primul, şi al doilea obiectiv, cu toate că ei nu vor merge la schimbarea guvernului, a prim-ministrului. Pentru că în cazul acesta eu voi bloca numirea oricărui candidat la funcţia de prim-ministru.”

Europa Liberă: Dar ministrul Apărării îl veţi numi?

Igor Dodon: „Cu ministrul Apărării eu am spus foarte clar şi mesajul a fost şi către guvern: „Dacă veţi insista pe oameni neprofesionişti, dacă veţi insista pe oameni care nu au nimic cu acest sector şi doar pe criterii de partid, eu voi bloca şi o dată, şi de două ori, şi de trei ori, şi de patru, de câte va fi necesar’.”

Europa Liberă: Dar vi s-a răspuns şi de la Curtea Constituţională, că aveţi dreptul o dată să blocaţi.

Igor Dodon: „Atunci vom merge la referendum pentru vot de încredere pentru preşedintele ţării şi vom vedea care va fi rezultatul. Eu sunt gata şi pentru aşa exerciţiu. Şi eu sunt ferm convins că cetăţenii mă vor susţine.

Acum să revenim la dizolvarea Parlamentului. Până la sfârşitul lunii februarie, cel târziu începutul lunii martie, eu voi veni cu o iniţiativă de modificare a Constituţiei, pentru ca preşedintele să aibă dreptul de dizolvare a Parlamentului în anumite circumstanţe, în afară de cele prevăzute de actuala Constituţie. Noi avem acum patru-cinci variante care, a propos, sunt şi în experienţă internaţională, şi la ţări cu statut semiprezidenţial.”

Europa Liberă: Dar trebuie să aveţi sprijin în Parlament.

Igor Dodon: „Noi cu această iniţiativă vom ieşi. Modificarea Constituţiei poate fi iniţiată sau de Parlament cu 34 de voturi, sau de guvern, sau de cetăţeni, prin colectarea semnăturilor.”

Europa Liberă: E o procedură mai de durată, dacă se ajunge la cetăţeni.

Igor Dodon: „Eu nu exclud că noi am putea să ajungem la ideea unui referendum naţional pentru modificarea Constituţiei pentru atribuţii suplimentare oferite preşedintelui ţării. Dar vom vedea. La sfârşitul lunii februarie, începutul lunii martie eu voi iniţia această modificare, aşa cum am promis. Scopul este să obţinem alegeri parlamentare anticipate.”

Europa Liberă: Ce părere aveţi despre votul mixt?

Igor Dodon: „Noi trebuie să vedem cum asigurăm dreptul la vot al cetăţenilor care se află peste hotare. Trecerea la un sistem electoral mixt sau uninominal, știți, la această etapă trebuie să vedem. Noi cu aşa iniţiativă nu vom ieşi. Nici eu nu voi ieşi, sunt ferm convins, nici fracţiunea socialiştilor.”

Europa Liberă: Dar guvernarea, dacă vine cu această iniţiativă, ce se întâmplă?

Igor Dodon: „În primul rând, vreau să văd cu ce iniţiativă vor ieşi. Însă eu sunt mai mult de părerea că e prematur să trecem la astfel de schimbări. Cu toate că eu ştiu că mulţi cetăţeni îşi doresc, chiar am văzut un sondaj recent, mulţi doresc, şi-au ales preşedintele, să-şi aleagă singuri premierul şi procurorul, şi deputatul, şi judecătorul ş.a.m.d. Eu înţeleg acest lucru, dar trebuie să fim foarte-foarte-foarte atenţi.

De aceea, haideţi să vedem cu ce se vine, dacă se vine, cu toate că este foarte riscant, dar eu nu m-aş grăbi la această etapă. Haideţi să desfășurăm alegerile parlamentare anticipate după sistemul care este acum. Unde ne grăbim? Cineva înţelege că nu va mai avea majoritate parlamentară? Sau care este problema?”

Europa Liberă: Dar cui i-ar fi convenabil să se ajungă la votul pe circumscripţie?

Igor Dodon: „Uitaţi-vă la rezultatele sondajelor. Toate partidele, care au fost la guvernare în ultimii ani, nu au nicio şansă să obţină majoritate parlamentară. De aceea îi este convenabil şi lui, nu-i voi numi, nu le voi face publicitate, dar tuturor celor care au fost până acum la guvernare.”

Europa Liberă: Vă este frică de impeachment?

Igor Dodon: „Nu. Măcar mâine, dacă doriţi.”

Europa Liberă: Poate să se ajungă la chemarea pe covorul roşu a preşedintelui în Parlament?

Igor Dodon: „Covor roşu... Covorul roşu, dacă îl vor încerca, acesta va fi ultimul cartonaş roşu pentru cei de la guvernare. Pentru că orice referendum de demitere a preşedintelui, eu sunt ferm convins, guvernarea îl va pierde. Dacă doresc, haideţi! Dar eu categoric nu voi face jocul celor care acum sunt la guvernare,

am în vedere majoritatea parlamentară în guvern, pentru că unii spun: „Domnule Dodon, dumneavoastră tot sunteţi la guvernare, pentru că sunteţi în funcţia de preşedinte”. Nu am de gând să fac jocul nici majorităţii parlamentare, nici al guvernului. În acelaşi timp, am menţionat de mai multe ori şi repet, poate să nu ne placă numele de familie al unui premier, al preşedintelui, al spicherului, însă între instituţii trebuie să respectăm instituţia, instituţia prezidenţială, instituţia guvernamentală, instituţia parlamentară. Şi eu am propus să avem o discuţie. Bine, noi mai discutăm la telefon şi cu Candu, şi cu Filip pe subiectele care sunt, că sunt o mulţime.”

Europa Liberă: Şi cu domnul Plahotniuc, că el conduce, totuşi, coaliţia majoritară?

Igor Dodon: „Cu domnul Plahotniuc nu am discuţii. Eu am discuţii cu instituţiile de stat. Instituţiile de stat sunt Parlamentul, guvernul, este Preşedinţia. Nu mă interesează. Mâine sau după alegerile parlamentare va fi alt premier, alt spicher, vom discuta cu ei, dar eu le-am spus foarte clar şi lui Candu, şi lui Filip: „Ar fi bine să avem o discuţie trilaterală despre ceea ce se întâmplă. Eu vreau să vin cu argumente. Poate şi vouă vă este convenabil? Haideţi să mergem la alegeri parlamentare anticipate. Nu vedeţi ce se întâmplă? Haideţi să vedem ce facem cu legea miliardului. Haideţi să vedem cu alte lucruri”.

Eu am spus de mai multe ori, eu consider, de exemplu, problema

transnistreană, pe rezolvarea problemei transnistrene trebuie să avem o poziţie comună. Aici nu poate preşedintele să spună una, guvernul să spună alta. Haideţi să vedem o soluţie. Bine, nu suntem gata pentru soluţie politică, nici Transnistria nu e gata, nici cei din stânga Nistrului. Dar haideţi, cel puţin, cu rezolvarea problemelor oamenilor, trebuie să avem o poziţie comună acum şi trebuie să avem discuţii. Şi eu sper că aceste discuţii vor avea loc.”