La Chișinău a avut loc astăzi, cu participarea șefului delegației UE Pirkka Tapiola și a ministrului de externe Andrei Galbur, un forum pe tema aplicării Acordului de Asociere a Moldovei la UE, înțelegere semnată în 2014, pe care președintele Igor Dodon o consideră păguboasă și promite să o „denunțe” dacă așa va dori poporul. Cum au de gând oficialii prezenți la întrunire să facă Acordul mai benefic și mai îndrăgit de moldoveni.
Lilia Carasciuc este directoarea Transparency International-Moldova şi, povesteşte ea, felul cum a fost organizat evenimentul de astăzi ar fi reprezentativ pentru modul în care înţeleg autorităţile de la Chişinău să europenizeze Republica Moldova:
„Ceea ce se întâmplă în ultimul timp şi ceea ce s-a întâmplat astăzi consider că este o mimare a dialogului cu societatea civilă de către guvernanţi şi utilizarea platformelor societăţii civile de aşa numitele gonguri pentri a promova aşa zise rapoarte alternative.”
Acest comentariu al directoarei Transparency International-Moldova, organizaţie care face parte din Platforma Parteneriatului Estic, platformă anunţată drept organizatoare a Forumului, se referă la o aparentă încercare de minimalizare a problemelor legate de implementarea Acordului de Asociere care s-ar fi făcut, spune ea, cu prilejul evenimentului. Din nou Lilia Carasciuc:
„Platforma Parteneriatului Estic este deja o platformă bine cunoscută care discută problemele Acordului de Asociere şi implementării acestui acord. Am primit o invitaţie precum că această platformă organizează forumul civic de monitorizare a implementării acordului de asociere. Aflăm că trebuie să fie discutate trei rapoarte, finanţate de SUA: unul ţine de mediul ambiant, altul de justiţie şi altul de energetică. Ce ţine de mediul ambiant, nu avem nici o obiecţie, pentru că raportorul s-a întâlnit cu membrii platformei, a discutat cu ei raportul şi a venit cu un proiect de declaraţie. Ceea ce ţine de sistemul judiciar şi energetică, raportor este organizaţia CREDO, care nu ne-a arătat nici un raport, nu l-a distribuit printre participanţi, dar în schimb a venit cu un proiect de declaraţie din care rezultă că situaţia în principiu în sectorul judiciar este cum este şi trebuie să continuăm aşa mai departe, dacă e să simplificăm. Ne-am revoltat pentru că se utilizează logoul nostru pentru a promova studii pe care nu le cunoaştem.”
„Mai mult decât atât, pe lângă CREDO, în agenda prelininară au fost incluse persoane versate în domeniu, de exemplu Vlad Gribincea de la CRJM, care ulterior a dispărut din agendă. A mai fost invitat dl Victor Parlicov, care tot e un bun expert în energetică - dl Parlicov nici nu ştia, a aflat de la persoane terţe că are de vorbit la acest forum şi el pur şi simplu l-a ignorat, pentru că a văzut că e un fel de window dressing (vitrină). Ceea ce vreau să spun e că se mimează dialogul, cu nişte ONG-uri interpuse, care vorbesc din partea unor platforme întregi.”
După ce şeful delegației UE, Pirkka Tapiola, s-a arătat şi el nedumerit de faptul că nu a regăsit printre vorbitorii la forum persoanele anunţate în agenda preliminară, Sergiu Ostaf, director al Centrului de Resurse pentru Drepturile Omului CREDO din Moldova, a dat următoarea explicaţie:
„În sală este toată lumea care a fost invitată şi eu sper că şi Vlad, şi Victor vor vorbi. E vorba despre o problemă de comunicare pe care mi-o asum ca organizator.”
În acest moment, Pirkka Tapiola a părăsit lucrările forumului. Deşi fusese exclus din agendă, Vlad Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice, a insistat totuşi să-şi prezinte raportul. El a descris situaţia din Justiţie drept una marcată de regrese în cele mai importante domenii.
În replică, ministrul justiţiei, Vladimir Cebotari, a spus: „Vă mulţumim, dle Gribincea, că ne-aţi amintit ce moştenire grea am preluat”
Cum ar trebui totuşi să se facă mai convingătoare autorităţile în faţă cetăţenilor, că sunt axate pe transformări europene autentice? Iată răspunsul lui Vlad Gribincea:
„Eu cred că este absolut urgent necesar de a schimba sistemul de numire a judecătorilor, de a face activitatea CSM transparentă, de a înceta să se folosească abuziv procedurile penale împotriva judecătorilor, de asemenea să se înceapă combaterea corupţiei în procuratură şi instanţele judecătoreşti. Astea toate coraborate cu capacitarea Procuraturii anticorupţie şi reducerea competenţelor procuraturii generale de a controla totul ce se întâmplă în sistem. Deşi în textul reformei nu este prevăzut, ei au păstrat acest control. Există înrăutăţiri în toate aceste domenii, de aceea am şi spus că ele sunt prioritare: pe dosare penale abuzive împotriva judecătorilor am văzut în ultima vreme două exemple care practic îngenunchează justiţie. Pe selecţia şi promovarea judecătorilor, care e o problemă mai veche, dar e calr deja că judecătorii nu vor să schimbe situaţia, ceea ce înseamnă că legislatorul trebuie să instituie reguli fixe la numiri şi promovări. Ceea ce ţine de mica şi marea corupţie, trebuie regândit rolul CNA şi a procuraturii anticorupţie: aceasta nu trebuie să se ocupe cu mica corupţie, care acum reprezintă trei pătrimi din activitatea ei. ”
Victor Parlicov, expert în energetică la IDIS „Viitorul”, fost director ANRE, ne-a împărtăşit viziunea sa asupra urgenţelor din domeniul energetic:
„În primul rând trebuie să facem lucrurile pe bune, nu pro formă. Pentru că de douăzeci şi ceva de ani am tot mimat că facem, dar am păstrat status quo-ul existat. Parcă-parcă încep să se schimbe lucrurile din domeniul infrastructural şi mă refer la aceste conexiuni energetice care se construiesc cu România. Dar, în general, se bifează că transpunem legislaţia, că facem concursuri, dar până la urmă se evită anumite momente care admit să se conserveze status quo-ul. Un exeplu este concursul pentru director la ANRE. Depolitizarea ANRE s-a încercat să fie mimată, adică s-a încercat promovarea unui anumit candidat prestabilit printr-o procedură care să mimeze un concurs deschis.”
