Linkuri accesibilitate

România are nevoie în primul rând de educație performantă (Adrian Vasilescu/Ziarul financiar)


Ideea unei Europe cu două viteze (Cristian Preda/Adevărul).

Pe site-ul ziare.com apare o știre detaliată despre întâlnirea dintre președintele Igor Dodon, președintele Parlamentului, Andrian Candu, și premierul de la Chișinău, Pavel Filip. Dodon a anunțat că va semna curând un memorandum cu Uniunea Eurasiatică, dar documentul, susține Candu, „nu produce efecte juridice”. Cei trei n-au căzut de acord pe multe teme importante: Acordul de asociere cu Uniunea Europeană, modificarea Constituției, alegeri anticipate, deschiderea unui Oficiu al NATO în Republica Moldova, anularea legii prin care miliardul furat din sistemul bancar a fost „pus pe spatele poporului”. Igor Dodon susține pe mai departe că, dacă se deschide un Oficiu NATO la Chișinău, va fi ulterior închis și că săptămâna viitoare va prezenta proiectul de modificare a Constituției, prin care să poată, de pildă, să dizolve Parlamentul. Singura temă pe care a existat oarecare consens este Transnistria. Viitorul ei trebuie discutat în continuare în formatul 5+2, iar Dodon nu a mai pomenit de această dată de federalizarea țării. Ziare.com notează că guvernul se declară în continuare pentru apropierea de Occident. Totuși, printre analiștii moldoveni exustă temerea că Președintele și „oligarhul europenist” Vladimir Plahotniuc acționează de fapt concertat.

Pe aceeași platformă on-line, ziare.com, Emilian Isăilă se ocupă de semnele de apropiere de Moscova pe care le dă actuala putere de la București. Mai întâi, a fost vizita în Statele Unite a lui Liviu Dragnea, la instalarea președintelui Donald Trump, prilej cu care s-a fotografiat cu consilierul prezidențial Michael Flynn, exact cel demis la scurt timp după, și anume pentru „legături nepotrivite cu Moscova”. La București, ministrul de externe Teodor Meleșcanu revine constant la ideea că trebuie construită o relație „pragmatică” cu Rusia. Emilian Isăilă vede aici nu numai nostalgia după o relație privilegiată a PSD-ului, în fond „urmașul” Partidului Comunist Român, ci și nevoia liderului PSD, Liviu Dragnea, de a se asocia cu un partener puternic ca să poată renegocia relația României cu Occidentul.

Mai mulți comentatori observă cum se conturează tot mai mult ideea unei Europe cu două viteze. În Adevărul, europarlamentarul Cristian Preda trece în revistă asemenea opinii, mai radicale sau mai puțin radicale, de la ideea că țările din Est pur și simplu nu trebuiau primite în Uniune, pentru că, iată, nu pot asigura stabilitate, până la propunerea ca statele non-euro să aibă doar vot consultativ în chestiunile economice. Europarlamentarii români, indiferent de afilierea politică, s-au opus acestor idei, mai precizează Preda.

Adrian Vasilescu, consilierul Guvernatorului Băncii Naționale a României, își expune în Ziarul financiar părerea despre ce e mai urgent pentru România: „să obţinem, spune Vasilescu, nu doar un ritm bun al creşterii economice, pe care deja îl avem, ci şi un nou tip de PIB – cu o structură nouă, cu valori adăugate care să exprime com­pe­titivitate, profit, orientare spre piaţă”. Din 2008 încoace, omenirea are parte numai de „situații excepționale” și, se știe, „istoria e întotdeauna de partea popoarelor educate”. În consecință, România are nevoie în primul rând de educație performantă, adică de instituții tari cum sunt școala, mass media, biserica, de exemple bune, care au forță de atracție și de ”un discurs public onest, convingător și înțelept”.

XS
SM
MD
LG