Clubului Jurnaliștilor de Investigație a luat în dezbatere situația în care, cu acordul Consiliului Superior al Magistraturii este pornită urmărirea penală în privința unui judecător. Cel mai recent caz, este cel al magistratului de la Judecătoria Centru, Dorin Munteanu, care, potrivit procurorilor, ar fi respins în mod ilegal demersul de prelungire a arestului unei persoane acuzate de escrocherie. Experții spun că se înmulțesc cazurile de persecutare a judecătorilor, iar procurorii neagă existența unui fenomen de intimidare a magistraților.
Magistratul Munteanu este acuzat de procurori că ar fi adoptat cu bună știință o hotărâre vădit ilegală. Anterior, același articol 307 din Codul Penal a servit ca temei pentru intentarea unui dosar pe numele Domnicăi Manole, judecătoarea care a anulat decizia Comisiei Electorale Centrale de a respinge inițiativa Platformei ,,Demnitate și Adevăr” de a organiza un referendum. În opinia mai multor experți din mediul neguvernamental, decizia Consiliului Superior al Magistraturii de a accepta demersul procurorilor este una tendențioasă. În context, remarcă Nadejda Hriptievschi, directoarea de programe la Centrul de Resurse Juridice, nu poate fi trecut cu vederea contextul politic de care era legată decizia magistratei Manole, dar și faptul că există o solicitare de verificare a constituționalității articolului 307 din Codul Penal. De asta, crede ea, ar fi vorba despre o tentativă de intimidare a judecătorilor:
„Acum, din punctul nostru de vedere, s-a creat un precedent foarte periculos, pentru că judecătorii, care, și așa nu sunt suficienți de obișnuiți, și așa reforma judecătorilor de instrucție cu greu a început cu un an în urmă și apoi a fost prin lege amânată pentru că în interior nu sunt suficiente resurse, noi acum le dăm încă un semn, știți ce-să ascultați procurorii, că atunci veți fi liniștiți.”
Nadejda Hriptievschi susține că nu urmărirea penală în sine a unui judecător trezește îngrijorare ci cazurile în care se aplică ridicarea imunității și felul cum este argumentată această acțiune.
Conform legii, procurorii nu pot începe urmărirea penală în cazul unui magistrat fără acordul Consiliului Superior al Magistraturi. Și, remarcă Hadejda Hriptievschi, deciziile CSM-ului nu sunt publice, și activiștii nu pot reacționa în fiecare caz.
Viorel Morari, șef la Procuratura Anticorupție spune însă că îngrijorările organizațiilor obștești ar fi nefondate, întrucât din 2013 și până în prezent ar fi 10 cazuri de pornire a urmăririi penale pe nume unor magistrați care ar fi adoptat hotărâri ilegale:
„Faptul că societatea nu a fost interesată până la acest moment de o anumită statistică, asta nu înseamnă că nu au fost cazurile respective și nu a fost aceeași situație care este la moment. Eu vă pot asigura că nu s-a mărit numărul solicitărilor, nu s-a acordat de către CSM acorduri pentru pornirea urmăririi penale, nu este un număr mai mare, comparativ cu anii precedenți. Percepția societății nu este și dovada existenței fenomenului în sine sau că faptul respectiv corespunde realității.”
În context, Viorel Morari a ținut să precizeze că înainte ca CSM să-și dea acordul pentru urmărirea penală, inspectori judiciari verifică cât sunt de temeinice argumentele procurorilor. Un mecanism de protecție al magistraților de posibile persecuții este în opinia sa și faptul că dosarele magistraților sunt judecate de proprii colegi.
Prezent la dezbateri, membrul Consiliului Superior al Magistraturii, Teodor Cârnaț a spus că statutul de judecător nu trebuie să fie un paravan în fața unor decizii, ilegalitatea cărora trebuie să o dovedească procurorii:
„În fața legii penale, toți trebuie să fim egali. Chiar dacă ai statut de judecător, trebuie să fii deferit justiției. Eu, personal am votat pentru toate sesizările depuse de către procurorul general, fiindcă Consiliul Superior al Magistraturii nu este organ de justiție, el nu face justiție.”
În replica, magistrata Domnica Manole a spus că un judecător nu poate fi cercetat pentru modul în care a evaluat probele, iar CSM ar trebui să fie un garant al puterii judecătorești:
„Dumneavoastră aveți obligația, în virtutea Constituției, în fiecare caz, să analizați minuțios sesizarea procurorului general și să vedeți dacă este măcar un început de probă sau o elementară probă, care susține învinuirea sau bănuiala rezonabilă și doar atunci dumneavoastră sunteți în drept de a da acordul. Deci în fiecare caz dumneavoastră aveți obligația de a apăra independența funcțională a judecătorilor. Asta și trezește îngrijorarea societății civile. Contează faptul că este pusă în pericol independența puterii judecătorești.”
Experții susțin că aparența de inechitate în cazul urmăririi penale ar putea fi redusă dacă CSM ar face publice unele materiale, inclusiv demersul Procurorului General şi hotărârea adoptată.
