Președintele României Klaus Iohannis a promulgat legile care anulează definitiv tentativa guvernului Grindeanu de a slăbi prevederile legislației anticorupție. A dispărut însă apetitul pentru diluarea luptei cu marea corupție?
Miza este prea mare pentru liderii coaliției de guvernământ pentru a renunța la ideea modificării legilor anticorupție.
Șeful PSD, Liviu Dragnea, care ocupă și fotoliul de președinte al Camerei Deputaților, este judecat pentru instigare la abuz în serviciu.
Șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, lider ALDE este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului în așa numitul dosar al retrocedărilor, în care sunt implicate persoane foarte influente, între care și Tal Silberstein, un fost ofițer al serviciilor secrete israeliene, care s-a specializat în consultanță politică.
O serie de alți parlamentari au probleme similare și mult mai mulți primari, șefi de consilii județene sau locale sunt speriați de legislația anticorupție, de plângerile penale pe care le au, de procesele care se derulează și care ar putea să fie nefaste pentru ei.
Există așadar din interiorul PSD, din zona cadrelor partidului o cerere serioasă în acest sens care se întâlnește cu interesul imediat al liderului social-democraților.
De aceea relaxarea legislației anticorupție se va face în parlament, unde o majoritate consistentă va susține astfel de inițiative.
Liviu Dragnea le-a promis zilele acestea primarilor din PSD că partidul va „defini” în parlament „indiferent de presiuni” distincția dintre „legalitate și oportunitate”.
Altfel spus semnătura unui primar pe un act administrativ să nu mai ducă la răspunderea penală a alesului local.
O dezbatere serioasă asupra definirii abuzului în serviciu e complicată, câtă vreme o parte importantă a elitelor politice din România se află în atenția Direcției Naționale Anticorupție.
La bilanțul DNA, șefa procurorilor anticorupție Laura Codruța Kovesi a vorbit despre amploarea abuzului în serviciu atunci când este vorba despre achizițiile publice.
Kovesi exemple de prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%.
„Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?” s-a întrebat procuroarea șefă DNA, arătând în acest fel că diferența dintre oportunitate și legalitate despre care vorbea Liviu Dragnea ar putea fi făcută mai degrabă în favoarea infractorilor, decât pentru bunul mers al administrației publice.
În plus, proiectul privind grațierea a intrat în linie dreaptă la Senat, după ce guvernul a renunțat la insistențele opiniei publice să-l dea sub forma ordonanței de urgență.
Consiliul Superior al Magistraturii a făcut o serie de observații la acest proiect care ar putea ducă la grațierea faptelor de corupție și chiar la închiderea unor dosare aflate în diferite stadii de anchetă, urmând să dea un aviz în acest sens.
Avizul CSM este însă consultativ, deci, legislativul va putea să adopte un act de grațiere generală așa cum își dorește majoritatea.
Protestele străzii care au dus la abrogarea modificărilor aduse codurilor penale prin vestita ordonanță 13 nu-i vor opri, deci, pe parlamentarii arcului de guvernământ să continue diluarea legislației anticorupție. Majoritatea dă semne că va sfida strada.
