Antreprenorii din Găgăuzia și Taraclia pot beneficia de bani pentru a-și dezvolta afacerile pe care le au, ori să lanseze una. Este vorba de un proiect finanțat de Uniunea Europeană, în valoare de peste șase milioane de euro. Astăzi a fost demarată o nouă etapă a concursului de granturi, în cadrul căreia toți doritorii pot depune dosarul de participare. Propunerile de proiect pot fi depuse până pe 2 mai. Câștigătorii vor obține finanțări de până la 18 400 de euro, bani nerambursabili.
Mihail Gargalâc, proprietarul unei ferme de capre din satul Tomai, este unul dintre cei 15 câștigători, selectați chiar din prima rundă a proiectului. El și-a început afacerea în urma cu opt ani, mai mult din curiozitate, dar în scurt timp și-a dat seama că poate obține profitul de care are nevoie familia sa. Șeptelul de 500 de capete presupune antrenarea întregi familii. Brânza pe care o obține este comercializată în piețele locale. De la o seamă de vreme este interesat de ideea să vadă producția fermei sale în supermarketurile din capitală, și nu doar. Mihail Gargalâc spune că își dă perfect de bine seama ca are nevoie de extinderea capacităților și asigurarea standardelor de calitate. Pentru procurarea de utilaje noi are nevoie de mijloace pe care nu și le poate permite un simplu fermier. Prin intermediul programului „Susținerea agriculturii și dezvoltării rurale în UTA Găgăuzia și Taraclia”, Uniunea Europeană l-a finanțat cu peste 18 mii de euro.
Mihail Gargalâc: „Cu banii câștigați voi cumpăra echipamentele necesare pentru a putea obține un produs calitativ, utilaje pentru pasteurizare, chiar și frigidere speciale pentru păstrarea brânzei. Astfel de proiecte ar fi trebuit demult să fie implementate în Moldova. Pentru noi, micii întreprinzători, este aproape imposibil să obții subvenții, iar creditele sunt prea scumpe. Atunci când ajungi la bancă nici măcar nu ai ce să oferi în gaj. Sunt multe motive din cauza cărora este foarte greu să dezvolți o afacere.”
Ca și Mihail Gargalâc, printre primii 15 beneficiari ai proiectului european de finanțare este și antreprenoarea Ana Statova, care deține un restaurant în localitatea Congaz:
„Am mers la foarte multe seminare, training-uri, dar n-am reușit să atragem investiții. Am fost mirată când am aflat despre acest proiect. Cred că autoritățile locale, dar și Uniunea Europeană, au făcut foarte bine când au finanțat un proiect special pentru regiunea găgăuză și Taraclia. De multe ori, finanțările externe nu ajungea și în această regiune.”
Astăzi, încă 80 de persoane, interesate de proiect, au participat la o sesiune de discuții, organizată la Comrat. Scopul unor astfel de evenimente este să informeze oamenii de afaceri cum pot obține sprijin din partea Uniunii Europene. În următoarele zile, cei interesați pot participa la sesiuni asemănătoare: pe doi martie la Ceadîr-Lunga, pe trei martie la Vulcănești, iar în ziua a patra la Taraclia. Din toți candidații celei de-a doua rundă a concurslui, alți 15 câștigători vor fi selectați.
În baza căror criterii, l-am întrebat pe coordonatorul de proiect, Roman Palanciuc:
„Criteriile principale ar fi ca să fie create minumum trei locuri de muncă, și să participe cu un aport propriu de co-finanțare, de aproximativ 20%. De asemenea, un alt criteriu de eligibilitate este ca antreprenorul să nu depășească un anumit nivel de datorii etc.”
Europa Liberă: La proiect pot participa doar oameni de afaceri dintr-un anumit domeniu?
Roman Palanciuc: „Noi am decis ca să lăsăm pentru mai multe domenii, pentru că lucrăm într-o zonă nu atât de mare. De exemplu, sectorul turistic ar atrage foarte multe locuri de muncă. De asemenea, sunt încurajate proiecte agricole ce implică culturi cu valoarea adăugată, dar și cele ce implică procesarea produselor agricole, pentru export pe piețele din vest.”
Pe lângă sprijinul financiar, beneficiarii proiectului obțin asistență tehnică, sunt ghidați de la scrierea unui plan de afaceri, până la implementarea acestuia. Timp de un an, oamenii de afaceri vor fi asistați de experți, mai adaugă Roman Palanciuc, astfel ca întreprinderile să rămână durabile și profitabile. Autoritățile conteaza, firește și pe efectul secundar al rentabilității economice al unor afaceri private sprijinite prin fonduri europene. Regiunea în care vectorul proeuropean este tratat cu mult scepticism, istoriile de succes sunt extrem de instructive și ar putea înlocui orice alte vorbe.
