Analistul Dan Dungaciu face in Adevărul o comparație neașteptată între ce e pe cale să i se întâmple acum Uniunii Europene și ce a pățit Uniunea Sovietică odată cu venirea lui Gorbaciov la conducere. Textul este de altfel intitulat „Ce trebuia să înveţe Jean-Claude Juncker de la Mihail Gorbaciov?”. Că detensionarea nemulțumirilor din societate prin concesii nu face decât să le alimenteze. Ar fi vorba de fapt de două accepții diferite ale noțiunii de revoluție: Marx credea că ea se produce atunci „când lupta de clasa se ascute la maximum”, timp ce Alexis de Toqueville vedea drept declanșator tocmai încercarea de a dilua tensiunile, adică concesiile. „Primele concesii (vezi „perestroika” și „glasnost”) sunt fatale, căci atrag după sine altele, nepreconizate de sistem”. După modelul descris de Toqueville „s-au prăbușit și Vechiul Regim din Franţa lui 1789, dar şi... Uniunea Sovietică”, arată Dungaciu, care consideră greșită abordarea președintelui Comisiei Europene Jean-Claude Juncker. Așa cum relaxarea promovată de Gorbaciov a stimulat apetitul nemulțumiților de regimul sovietic de a dori și mai multă relaxare, și Juncker ar fi declanșat acum un proces periculos. Nemulțumirile „vechii Europe” (statele fondatoare) nu vor fi/nu pot fi satisfăcute prin masuri paliative, în schimb vor crește nemulțumirile în zona „Noii Europe”, a fostelor state comuniste. Șeful Comisiei Europene ar fi ignorat așadar starea de spirit din țările membre, într-un an în care multe state trec prin momente de cotitură în politica lor internă. Pe scurt, și cu cuvintele analistului politic, Jean Claude Juncker”a dat semnalul, şi nu numai el, că se doreşte o Europă cu două viteze”.
Cu o zi înaintea discursului lui Juncker, europarlamentarul român Marian Jean Marinescu a acordat un interviu platformei ziare.com. El ia foarte de sus, și foarte ușor problema consecințelor pe care le-ar putea avea asupra României o Europă „cu două viteze”. România nu are de ce să se teamă, nu are cum să fie exclusă din din primul cerc, cel tare, decât pentru că nu parte la zona euro., În rest totul e bine, și asta mai ales pentru că „poporul român” și-a îmbunătățit foarte mult imaginea la Bruxelles odată cu manifestațiile de amploare împotriva corupției. Europarlamentarul recunoaște totuși că una e imaginea românilor, alta a administrației care conduce România.
În revista 22, Cristian Câmpeanu discută recenta decizie a Curții Constituționale a României, care a fost de părere că Direcția Națională Anticorupție a incomodat actul de guvernare anchetând modul în care s-a adoptat ordonanța 13, cea care a scos oamenii în stradă. Mai curios i se pare că cei mai vocali susținători ai ideii că Laura Codruța Kovesi, Procurorul general anticorupție, trebuie să demisioneze. Sunt doi politicieni care au fost de mai multe ori vizați de decizii asemănătoare ale Curții Constituționale și nu au demisionat: Călin Popescu Tăriceanu, actualmente președintele Senatului, a fost fostul premier, iar actualul parlamentar Traian Băsescu a fost președintele României. De fapt, arată Câmpeanu, e mult mai simplu: se reia, din punctul în care fusese abandonat, atacul la adresa principalei instituții anticorupție (DNA). Din momentul adoptării pe furiș a ordonanței 13, favorabilă unui mare număr de demnitari cu probleme penale, clasa politică a fost preocupată numai de presiunea masivelor proteste de stradă.