Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene. Din sumarul ediţiei:
Criza economică din regiunea transnistreană nu pare să se remedieze, iar administrația caută soluții pentru susținerea atât a marilor întreprinderi, cât și a businessului mic și mijlociu. Amnistierea de către autoritățile ruse a migranților de muncă din Republica Moldova. Societatea civilă de la Chişinău elaborează sugestii de propuneri pentru politici în domeniul reintegrării. Și… Teatrul Satiricus de la Chişinău ajunge din nou cu un spectacol la Tiraspol, în cadrul festivalului Mărțișor. Aceste și alte subiecte le vom aborda în următoarea jumătate de oră.
***
Europa Liberă: Începem, ca de obicei, cu buletinul de știri, cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.
Cinci întreprinderi vinicole din Republica Moldova vor putea relua exporturile către Federaţia Rusă, iar întreprinderea de vinuri și coniacuri Kvint de la Tiraspol își va putea extinde gama de produse exportate pe piața rusă. Anunțul a fost făcut sâmbătă printr-un comunicat al Rospotrebnadzor. Experții ruși au vizitat în luna februarie 13 fabrici de vinuri din Republica Moldova, iar comunicatul citat anunță că în urma acestei vizite vor primi acces pe piața rusă întreprinderile Cricova, Chateau Vartely, Castel Mimi, Lion-Gri și MoldIugVin. Autoritățile ruse au impus un embargou la importul producției vinicole moldovenești în septembrie 2013, astfel încât au mai putut exporta în Rusia doar întreprinderile din autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.
Vineri, și-a reluat activitatea Uzina metalurgică de la Râbnița, întreprindere care era printre cei mai mari plătitori de impozite din regiunea transnistreană. La relansarea producției a asistat șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov. Uzina planifică să producă în acest an peste 600 mii tone de oțel și alte produse metalurgice, de cinci ori mai mult decât în anul trecut.
Președintele Igor Dodon spune că un sfert de milion de moldoveni care se află ilegal în Rusia își vor putea legaliza în curând șederea. Dodon a spus că o „amnistie” în acest sens ar fi fost aprobată marți la Moscova în baza înțelegerilor sale din februarie cu președintele rus Vladimir Putin. Potrivit lui Dodon, „amnistia” li se va aplica și celor 17.500 de moldoveni care au primit interdicție de intrare în Rusia în trecut. Detalii, pe parcursul programului.
La Chișinău, sute de oameni, inclusiv militari și polițiști, au participat la un marș de comemorare a „eroilor căzuţi în acţiunile de luptă pentru apărarea integrităţii şi independenţei Republicii Moldova”, cu ocazia împlinirii a 25 de la începutul războiului de pe Nistru, declanșat pe 2 martie 1992. Participanții la „Marșul Patrioților”, purtând portretele celor 280 de combatanți uciși, au mers din „Piaţa Marii Adunări Naţionale” până la monumentul „Maica Îndurerată” de la complexul memorial „Eternitate”. La comemorări au participat combatanți ai războiului de pe Nistru, oficiali ai ministerelor de interne și apărării, Serviciului de Informații și Securitate, precum și fostul președinte Mircea Snegur. „Port pe suflet o povară grea și ea nu va dispărea niciodată cât voi trăi”, a spus Snegur la miting. Presa a relatat că președintele Igor Dodon, împreună cu spicherul Andrian Candu și premierul Pavel Filip au depus flori la monumentul „Maica Îndurerată” în dimineața zilei, fără să facă declarații. Dodon a mers și la Coșnița, pe malul stâng al Nistrului, unde a spus că „în următorii doi-trei ani trebuie să fie făcut tot posibilul pentru reunificarea țării”. Este o tragedie că această zi este marcată separat la Tiraspol și Chişinău”, a mai spus Dodon. El a mai anunțat și crearea unei platforme de dialog social pentru împăcare și consiliere între cele două maluri ale Nistrului. Într-un mesaj difuzat la Tiraspol, noul lider transnistrean Vadim Krasnoselski a spus că regiunea transnistreană ar fi ieșit victorioasă în urma conflictului, cu prețul a 800 de vieți pierdute.
O misiune de evaluare a FMI a decis să recomande conducerii Fondului debursarea următoarei tranșe din împrumutul salvator de aproape 180 de milioane de dolari acordat Republicii Moldova toamna trecută. Moldova ar putea accesa o nouă tranşă de peste 21 de milioane de dolari, dar până atunci autorităţile mai au de îndeplinit un şir de acţiuni prealabile, între altele, să consolideze veniturile bugetare, să eficientizeze cheltuielile şi să reformeze administrația publică.
Guvernul de la Chişinău a anunțat că l-a rechemat pe Dumitru Braghiș din postul de ambasador în Federația Rusă, fără să dea explicații. Ministerul de Externe al Federației Ruse a declarat că fost luat prin surprindere de rechemarea ambasadorului moldovean la Moscova. Potrivit vice-ministrului rus de externe, Grigori Karasin, citat de agenția rusă de stat TASS, Braghiș „s-a bucurat de respect și a fost un membru cu autoritate al corpului de ambasadori de la Moscova”.
Guvernul Georgiei a salutat semnarea miercuri de către oficialii și parlamentarii UE a unor documente care consfințesc acordul de liberalizare a vizelor europene pentru georgieni. „Astăzi porțile UE s-au deschis pentru Georgia… este o realizare importantă pe calea noastră spre integrarea europeană”, a spus premierul georgian Giorgi Kvirikașvili miercuri la Bruxelles. Documentele semnate miercuri vor intra în vigoare și vor da lumină verde la intrarea fără vize în UE primilor georgieni la 28 martie.
Înalte oficialități militare din Rusia și NATO au discutat pentru prima oară după ce Alianța Nord-Atlantică a întrerupt contactele militare cu Rusia acum trei ani din cauza intervenției Moscovei în Ucraina. Ministerul rus al apărării a spus că președintele Comisiei militare NATO, generalul Petr Pavel, a discutat la telefon în trei martie cu șeful statului major al armatei ruse, generalul Valeri Gherasimov, despre perspectivele reluării cooperării între NATO și Rusia, despre prevenirea altercațiilor accidentale dintre forțele armate, și despre alte chestiuni legate de securitate. Cartierul general al NATO de la Bruxelles a confirmat că discuția a avut loc, și potrivit unui purtător de cuvânt al Alianței cei doi generali au căzut de acord să rămână în continuare în legătură unul cu altul.
***
Europa Liberă: Situația economică din regiunea transnistreană continuă să fie una dificilă, iar administrația încearcă să găsească soluții pentru a majora încasările la buget. Potrivit datelor statistice din regiune, în luna ianuarie deficitul bugetar a ajuns la 40 la sută, iar cheltuielile depășesc considerabil în fiecare lună încasările. În luna ianuarie, prima lună de activitate a noii echipe executive conduse de Vadim Krasnoselski, cheltuielile s-au mărit cu 35 milioane de ruble transnistrene față de ianuarie 2016, în timp ce veniturile au crescut cu doar 3 milioane de ruble.
În această situație, se încearcă reluarea activității mai multor întreprinderi mari din regiune, care fie staționau, fie aveau datorii foarte mari, iar liderul transnistrean Vadim Krasnoselski spune că doar restabilirea comerțului cu Rusia ar putea soluționa criza economică din regiune. În acest moment exporturile către Rusia constituie doar 8 la sută, în timp ce comerțul cu Uniunea Europeană este de 35 la sută. Krasnoselski spune că în paralel cu re-câștigarea pieței ruse și eurasiatice, Transnistria nu trebuie să piardă și piața europeană. „Dar nu trebuie să devenim dependenți economic de Europa, pentru ca relațiile noastre cu Uniunea Europeană să nu devină obiect de șantaj pentru Transnistria”, a declarat Vadim Krasnoselski, citat de presa din regiune. „Iată de ce, a continuat el, trebuie creat un echilibru, pentru ca 50 la sută din exporturile noastre să meargă către UE, iar alte 50 la sută – către Rusia. În acest sens, am contactele cu regiunile din Rusia”, a mai spus Krasnoselski. În regiunea transnistreană lucrează peste 300 de întreprinderi mari și mijlocii și majoritatea dintre acestea se confruntă cu dificultăți sau au datorii mari.
După ce anul trecut mai mult a stagnat decât a funcționat, săptămâna trecută și-a reluat activitatea Uzina metalurgică de la Râbnița, întreprindere care era printre cei mai mari plătitori de impozite din regiune. La relansarea producției a asistat șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov. Uzina planifică să producă în acest an peste 600 mii tone de oțel și alte produse metalurgice, de cinci ori mai mult decât în anul trecut.
O altă veste bună pentru Tiraspol a venit sâmbătă de la agenția rusească de verificare a calități produselor Rospotrebnadzor, care a anunțat că permite accesul pe piața rusească a câteva produse noi de la Uzina de vinuri și coniac Kvint, la fel un contributor important la bugetul regiunii. Potrivit unui comunicat al Rospotrebnadzor, încă alte cinci companii din Republica Moldova vor primi acces pe piața rusească. Experții ruși au vizitat în luna februarie 13 fabrici de vinuri din Republica Moldova, iar comunicatul citat anunță că în urma acestei vizite vor primi acces pe piața rusă întreprinderile Cricova, Chateau Vartely, Castel Mimi, Lion-Gri și MoldIugVin. Autoritățile ruse au impus un embargou la importul producției vinicole moldovenești în septembrie 2013, astfel încât au mai putut exporta în Rusia doar întreprinderile din autonomia găgăuză și regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Pe fundalul crizei economice, administrația de la Tiraspol a considerat necesar să adopte și unele măsuri de susținere a businessului mic. Astfel, au fost reduse cu 5 la sută taxele vamale pentru importul îmbrăcămintei. Această măsură de susținere a businessului mic ar trebui să dea, potrivit administrației transnistrene, un impuls important creșterii volumelor comerțului intern. Din cauza scăderii veniturilor populației, anul trecut au scăzut brusc și activitățile micilor întreprinzători, iar mulți dintre aceștia chiar și-au închis afacerile – zeci de buticuri și spații comerciale date în chirie și-au închis ușile. Cifrele importurilor au scăzut de trei ori anul trecut în comparație cu anul 2015.
Acum, administrația transnistreană speră că va putea schimba situația prin reglementări vamale și tarifare. Cum o duc micii comercianți care vând haine – a încercat să afle corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova, stând de vorbă cu Tatiana, patroana unui mic spațiu comercial de la Tiraspol:
„Ce să vă spun? Înainte afacerea mergea bine, acum oamenii nu au bani, mulți pleacă. În oraș nu mai sunt oameni – unde au dispărut nu mi-e clar. Nu mai vin la piață, nu mai caută nimic. Dar chiar dacă vin și întreabă despre o anumită marfă, după asta spus că sunt în așteptarea pensiei. Tineri în general nu mai sunt.
Sperăm ca măcar acum oamenii să înceapă câte un pic să revină. Dar chiar și acei care sunt deportați din Rusia și au revenit în Transnistria, ei vor să-și găsească un loc de muncă aici pentru a nu mai pleca nicăieri dar nu au unde lucra, nu sunt locuri de muncă. Și chiar și aceștia au început din nou să se gândească unde să plece – în Bulgaria sau undeva în altă parte peste hotare. Noi în ultimul an al guvernării lui Șevciuk am ieșit pe zero cu comerțul. Dacă nu am fi avut copii-adolescenți, am fi plecat demult de aici. Pentru că acum cu internetul asta și tot felul de jocuri care apar e cam periculos la 15-17 ani să-i lași nesupravegheați.”
Administrația transnistreană a declarat anul 2017 drept an al întreprinzătorilor. Începând cu luna ianuarie costul patentei pentru întreprinzătorii din domeniul comerțului a fost redus cu 30 la sută. Iar reducerea taxelor vamale pentru importul îmbrăcămintei este încă un pas pentru susținerea și stimularea activității micului business, mai transmite corespondenta noastră la Tiraspol, Karina Maximova.
***
Europa Liberă: Preşedintele Igor Dodon a anunţat că în perioada 1-20 martie autorităţile ruse vor ierta încălcările administrative sau cele legate de regimul de şedere pentru circa 250 de mii de migranţi moldoveni aflaţi în Federaţia Rusă. Această înţelegere ar fi fost convenită cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, în cadrul vizitei din urmă cu o lună pe care Dodon a întreprins-o la Moscova. Preşedintele Congresului Diasporei moldovenilor din Rusia, Aleksandr Kalinin, i-a spus corespondentei Europei Libere, Valentina Basiul, după o şedinţă la Direcţia Generală pentru migranţi la MAI, că procesul a început şi că zisa amnistie a venit urmare a deciziei politice a Moscovei. Valentina Basiul:
Ar putea să scape de interdicții cetăţenii moldoveni care au comis diferite încălcări, dar nu au părăsit Federaţia Rusă, sau care nu şi-au legalizat şederea. Ministerul rus de Interne a comunicat, potrivit președintelui Congresului Diasporei moldovenilor, Aleksandr Kalinin, că ar fi în această situaţie 250 de mii de persoane cărora li s-ar putea aplica interdicții de intrare în ţară dacă ar traversa frontiera.
Pentru a beneficia de această iertare a încălcărilor legate de regimul de şedere, oamenii trebuie să se prezinte la oficiile de migrațiune şi să-şi prelungească termenul de aflare în ţară, a spus Kalinin. Asta înseamnă că li se va elibera un act migraţional şi li se va pune o ştampilă în paşaport, ca şi cum au traversat din nou frontiera. Cei care n-au acte de identitate valabile vor trebui să revină în Republica Moldova, ulterior autorităţiile ruse nu vor avea pretenții faţă de ei, aşa a fost asigurat Aleksandr Kalinin la Direcţia Generală pentru migranţi de la Moscova.
Aleksandr Kalinin: „Într-adevăr există o simplificare pentru cetăţenii Republicii Moldova, aşa-numita «amnistia». Noi o numim între ghilimele, pentru că aceasta nu va fi aplicată în cazul tuturor cetăţenilor moldoveni care au interdicţii de intrare în Federaţia Rusă. Le va fi permis accesul doar categoriilor de cetăţeni care au comis încălcările prevăzute în art. 26, punctele 8 şi 4, asta înseamnă articolele ce prevăd termenele de aflare în ţară şi ceea ce se referă la două şi mai multe amenzi administrative”.
Măsura îi vizează şi pe alţi 17 mii 500 de cetăţeni moldoveni care au interdicţie de intrare în Federaţia Rusă şi au ieşit din această ţară. În cazul lor procedura nu a fost încă reglementată, mai spune președintele Congresului Diasporei moldovenilor din Rusia, Aleksandr Kalinin. Asta deoarece interdicțiile pot fi ridicate doar de Serviciul Federal de Securitate (FSB). Autorităţile ruse nu au comunicat când ar urma să se întâmple acest lucru.
Procedura intrată în vigoare la 1 martie nu e prea cunoscută de către migranţii moldoveni, spune Alexandru S., şofer de TIR la Moscova, originar din satul Rogojeni, Şoldăneşti. Deşi are interdicţie de intrare în Rusia de câţiva ani, Alexandru a traversat frontiera prin Belarus. El zice că vrea să revină acasă şi să-şi găsească aici un loc de muncă, dar dacă, nu va avea alternative, ar putea încerca curarea încălcările migraţionale.
Alexandru S.: „Ieri am auzit aşa informaţie şi eu la radio, şi azi tot vorbesc. Dar pur şi simplu asta va fi după 20 martie, am înţeles. Mai întâi aş vrea să mă întorc acasă, să văd poate mi-oi găsi…, mai fac, cum s-ar spune pe ruseşte o popîtka (tentativă – n.r.), să încerc să mă opresc acasă acum după sărbători, după Paști. Dar, dacă n-o să am încotro, sigur că o să revin. Vorbește lumea de aşa ceva. Majoritatea pe care-i ştiu eu ar vrea să lucreze legal, dar nu fugari”.
Autoritățile moldovene au declarat anterior că Moscova ar refuza semnarea unui acord de protejare a migranţilor moldoveni. Unii analişti, printre care şi Ion Tăbârţă, afirmă că aceasta stare de fapt ar conveni părţii ruse.
Ion Tăbârţă: „Desigur că aceşti cetăţeni ai Republicii Moldova nu au nici un fel de garanţie, pentru că această decizie venită din partea Moscovei este una lipsită de transparenţă. Noi ştim foarte bine că Federaţia Rusă foloseşte problema migranţilor de muncă din spaţiul CSI drept aşa-numita politică de soft-power, adică nişte modalităţi de presiune indirecte”.
***
Europa Liberă: În paralel cu eforturile de reluare a discuțiilor în formatul 5+2 pentru reglementarea transnistreană, mai mulți experți ai societății civile din Republica Moldova s-au reunit în cadrul Platformei Societății Civile pentru Reintegrare pentru a susține autoritățile de la Chişinău în elaborarea de politici și strategii pentru reintegrare. L-am întrebat pe directorul de programe de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca, ce presupune și ce își propune această Platformă.
Veaceslav Berbeca: „Această platformă presupune consolidarea societății civile pentru a propune diferite politici pe subiectul reintegrării. De fapt, ne propunem să contribuim împreună la elaborarea diferitor documente pentru politicile de reintegrării pentru a dezvolta capacitatea de analiză a societății civile, dar și să organizăm diferite evenimente în comun cu Biroul pentru Reintegrare.
Este, din punctul nostru de vedere, o încercare foarte logică din partea societății civile pentru a contribui cu analize, cu expertiza proprie și a elabora politici de reintegrare. De fapt, noi nu dorim să substituim activitățile Biroului pentru Reintegrare, dar dorim să-l sprijinim în activitatea acestuia în domeniul reintegrării statului.”
Europa Liberă: În mod tradițional în rândul societății civile din Republica Moldova există multe inițiative, multe proiecte, care de cele mai multe ori nu sunt luate în seama de autorități. Credeți că de data aceasta se va merge pe alt principiu decât „cânii latră, caravana trece”?
Veaceslav Berbeca: „Ideea de bază a acestei platforme este că noi vom colabora cu Biroul pentru Reintegrare și, din start, acest lucru înseamnă că va fi o cooperare cu această instituție. Și cred că nu vom repeta aceeași situație la care v-ași referit și care s-a repetat de mai multe ori în trecut, atunci când societatea civilă a venit cu anumită opinie, o anumită contribuție, iar autoritățile nu au ținut cont de acestea.
Dimpotrivă, una dintre principalele elemente ale aceste Platforme este colaborarea strânsă cu Biroul pentru Reintegrare. Acest lucru prevede inclusiv întâlniri comune cu reprezentanții acestei instituții pentru a sprijini și a veni cu expertiză, acolo unde este nevoie, din partea societății civile pentru activitatea Biroului. Deci, nu cred că vom avea situații de genul cele la care v-ați referit.”
Europa Liberă: Societatea civilă din Republica Moldova are un cuvânt de spus în acest proces de reglementare transnistreană? Are expertiză și recomandări de făcut? Are pondere? Pentru că, în mod normal, discuțiile au loc în formatul 5+2…
Veaceslav Berbeca: „Da, evident, formatul 5+2 are specificul său. Dar atunci când vorbim despre societatea civilă din Republica Moldova , eu cred că aceasta este importantă și are un cuvânt greu de spus atunci când vorbim despre procesul de reintegrare a Republicii Moldova. Există foarte mulți experți foarte buni din Republica Moldova care au drept subiect de analiză problema reintegrării țării.
Ca exemplu, pot să vă aduc unul dintre cele mai importante mesaje care au fost lansate de către societatea civilă. Este vorba despre mesajul lansat în iunie anul trecut, atunci când Republicii Moldova putem spune că practic i s-a impus, într-un fel, un anumit document care nu era în interesul Republicii Moldova, și atunci societatea civilă printr-un mesaj comun al său a lansat așa-numitele „linii roșii”, prin care sunt nuanțate cele mai importante elemente după care trebuie să se conducă instituțiile statului în procesul de negociere.
Și, în cazul dat, când vorbim despre „liniile roșii”, este vorba despre anumite limite peste care autoritățile de la Chişinău nu trebuie să treacă, pe care nu trebuie să le admită în procesul de negociere cu instituțiile statului. Și acesta a fost, considerăm noi, un sprijin din partea societăți civile pentru instituțiile statului care se aflau sub o presiune foarte mare, fiind, într-un fel, presate să accepte anumite cedări unilaterale în procesul de negocieri.”
Europa Liberă: Cum credeți, există acum perspective pentru o relansare a negocierilor în formatul 5+2 și, mai ales, pentru soluționarea problemei? Am văzut declarații destul de curajoase și ale președinției germane a OSCE-ului, și ale celei austriece, care are ambiții mari și vrea să demonstreze rezultate.
Veaceslav Berbeca: „Noi înțelegem că este foarte greu de a crede că acest conflict poate fi rezolvat într-o perioadă foarte scurtă. Din păcate înțelegem foarte bine că conjunctura internațională nu este favorabilă reintegrării statului. Sunt și un șir de alte elemente care ne fac să credem că va mai dura acest proces. Deci, când vorbim despre reîntregirea statului, nu cred că într-o perioadă foarte scurtă vom putea obține acest obiectiv.
Însă ceea ce trebuie să realizăm, considerăm noi, este să întreprindem anumite măsuri pentru a acorda diferite tipuri de servicii cetățenilor din stânga Nistrului pentru a apropia oamenii din această parte a Republicii Moldova.
Iar pe de altă parte Republica Moldova trebuie ea însăși ca stat să devină atractivă. Pentru că în momentul în care condițiile de viață aici nu sunt mai bune decât acolo, iar în anumite domenii sunt chiar mai proaste sau egale cu cele din regiunea transnistreană, cum ar fi de exemplu situația pensionarilor, ne putem foarte greu imagina o realizare a acestui obiectiv.
Este nevoie și de promovarea reformelor interne, în sectoare precum cel economic, social, justiție și așa mai departe, pentru ca statul Republicii Moldova să devină un stat dezvoltat și să fie inclusiv atractiv pentru cetățenii noștri din stânga Nistrului.”
Europa Liberă: Această „bicefalie” care există acum în cadrul puterii de la Chişinău – situația în care avem un președinte pro-estic care a declarat chiar în campanie, deși acum și-a mai temperat acest discurs, că pledează pentru o federalizare a Republicii Moldova și o soluționare rapidă a conflictului transnistrean; pe de altă parte, deciziile sunt luate la nivel de Guvern care declară în continuare că este pro-european – deci, această bicefalie influențează cumva procesul de reglementare a problemei transnistrene?
Veaceslav Berbeca: „Evident că o abordare „bicefală”, cum o numiți Dvs., nu este propice, nu este benefică procesului de reintegrare a statului. Nu mi se pare normal, mi se pare total aiurea să observăm o situație în care Guvernul spune una, iar președintele statului spune altceva.
Probabil că președintele statului ar trebui să înțeleagă că perioada electorală deja a trecut și că ar trebui să aibă un discurs care să se plieze, cel puțin în problemele de reintegrare, pe discursul Guvernului și pe abordarea Guvernului în procesul de reintegrare a statului, adică în privința întregului mecanism de negociere.
Cel puțin observăm – și ați spus și Dvs. – că după alegerea președintelui Dodon nu am mai auzit ideea lui cu privire la federalizarea statului și sperăm cel puțin că nu va mai insista pe această idee și că declarațiile lui vor fi coordonate cu Guvernul, cel puțin în privința acestui subiect, al reglementării conflictului transnistrean. ”
Europa Liberă: Ce impact vedeți că ar exista asupra situației din Republica Moldova, asupra conflictului transnistrean decizia de săptămâna trecută a președintelui rus Vladimir Putin de a recunoaște actele celor din republicile separatiste din Donețk și Luhansk?
Veaceslav Berbeca: „Evident că acest gen de acțiuni pe care le întreprinde administrația de la Kremlin încă o dată arată care sunt adevăratele intenții ale acestui stat. Acestea constituie o lovitură de imagine și arată adevărata față și adevărata percepție a administrației de la Kremlin asupra zonelor în care au loc astfel de conflicte. Evident, în momentul în care administrația de la Kremlin ar proceda la fel și în privința actelor emise din regiunea transnistreană, acest lucru ar însemna și o lovitură pentru Republica Moldova, pentru că de fapt doar Republica Moldova are dreptul de a emite acte de stare civilă pe teritoriul său, fiind statul recunoscut internațional.
Recunoașterea actelor emise de către autoritățile nerecunoscute din Donețk și Luhansk de către administrația de la Moscova este un caz îngrijorător, care ar trebui să ne îngrijoreze și pe noi. Rămânem doar cu speranța că administrația de la Kremlin nu va proceda la fel și în privința regiunii transnistrene.”
Europa Liberă: Directorul de programe de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Berbeca.
***
Europa Liberă: Indiscutabil, cea mai bună veste a săptămânii trecute este faptul că din punct de vedere calendaristic a venit primăvara. Iar împreună cu ea – sărbătoarea Mărțișorului care este sărbătorită, simbolic, pe ambele maluri ale Nistrului, printr-o serie de evenimente culturale. Corespondenții noștri la Tiraspol și Bender i-au întrebat pe oamenii întâlniți întâmplător pe stradă ce știu ei despre sărbătoarea Mărțișorului și dacă planifică să meargă la concertele și spectacolele care au loc în primele 10 zile din martie în regiunea transnistreană:
Мы знаем, что это первый день весны. Ну, вот, цветочек вешаю. Что-то с кровью, наверное, связано, нет? Концерты я вообще очень мало посещаю, культурные мероприятия, потому что большинство на работе, дети, семья…
К сожалению, нет, не отмечаем. Не знаю, еще в школе когда учились отмечали как-то, а когда уже повзрослели – уже свои какие-то заботы. Большая загруженность на работе, не всегда успеваешь выделять такие моменты в своей жизни. Развлекаться надо все равно, отдыхать как-то от работы, от повседневной такой жизни.
Если честно, я лично не считаю праздником, просто то, что 1 марта – первый день весны, вот и все. А мэрцишор отдельно, какой-то праздник… Мы не молдаване, наша семья, хотя у нас Приднестровье многонациональное, нужно все культуры уважать. Мы уважаем, но для нашей семьи просто это не является таким праздником, как-то не привыкли, не носим никогда мэрцишорчики на груди, не прицепляем. Ну, если какое-то событие интересное, мы, конечно, сходим, на какой-то концерт…
На концерты не ходим. Не интересно. Ну, это какой-то древний праздник, основанный на легенде, связанной с кровью, капающей на снег – вот это символ мэрцишора. Честно говоря, я не очень люблю эти национальные обычаи. Не интересно. Не тянет меня дарить эти мэрцишоры и вообще праздновать.
Программу посмотрели, что-то посетим. Пока еще не определились. Если билеты будут, успеем. Наверное, ко дню 8 марта, симфонический оркестр…
Ну, деткам мы прицепили – и все. Мэрцишорки. И отправили в садик.
Europa Liberă: Voci ale unor oameni întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, culese de corespondenții noștri în regiunea transnistreană.
***
Europa Liberă: Sărbătoarea Mărțișorului este și un prilej pentru Teatrul Satiricus de la Chişinău de a reveni cu un nou spectacol la Tiraspol, după ce în luna ianuarie acesta a jucat cu casa închisă spectacolul Ciuleandra, de Liviu Rebreanu. De data aceasta Satiricus va juca spectacolul Nunta, după piesa lui Anton Cehov, spune Sandu Grecu, directorul teatrului Satiricus și președinte al Uniuni teatrale din Republica Moldova.
Europa Liberă: Teatrul Satiricus a fost recent la Tiraspol cu un spectacol, iar acum, de Mărțișor, vă pregătiți să mai mergeți o dată. Cum faceți că reușiți să ajungeți acolo? Am auzit mulți oameni de creație de la Chişinău spunând că au ușile închise la Tiraspol și că nu pot merge nici cu spectacole, nici cu filme, nici cu alte manifestări culturale. Dvs. cum ați reușit?
Sandu Grecu: „În 2009, când am devenit președinte al Uniunii Teatrale din Republica Moldova, am început un dialog cu colegii de la teatrul din Tiraspol. Dacă ați observat, ei participă permanent la gala UNITEM cu spectacole, chiar în acest an au deja câteva nominalizări la cel mai bun spectacol, cea mai bună regie, cel mai bun rol feminin. Ei, ca de obicei, câștigă premii pentru că fac teatru de calitate.
Noi, indiferent de ce s-a întâmplat, am încercat să ducem o politică axată mai mult pe creație și să nu atingem momentele sensibile.
Sala la Tiraspol era, vreau să vă spun, arhiplină. Era imposibil să cadă un măr. Teatrul a luat încasări destul de mari, biletele s-au realizat foarte scump, dar indiferent de aceasta sala de peste 700 de locuri a fost plină, s-au vândut bilete și în picioare. Și s-a produs un eveniment.
La Tiraspol am mai jucat în anii trecuți, atunci când sediul teatrului nostru era în reparație și organizam turnee în toată Republica Moldova. Trei ani de zile, cât a mers reparația, noi am jucat peste tot, inclusiv în străinătate. Foarte mulți prieteni din România ne-au întins mâna și ne-au oferit sălile pe gratis ca să putem juca. Inclusiv la Sfântul Gheorghe, unde este teatrul maghiar, ne-a fost oferită sala și am jucat o săptămână, la Brașov, la București, la Giurgiu, la Botoșani, la Galați sau la Iași. Ne-au oferit sălile și francezii, am jucat la greci, italienii ne-au oferit patru orașe care ne-au pus la dispoziție sălile. Am jucat și în mai toate sălile din casele de cultură din Moldova, și am jucat și la Tiraspol.
Am jucat la Tiraspol „De-ale carnavalului”, „O noapte furtunoasă” a lui Caragiale, am jucat „O scrisoare pierdută”. Dar am început-o cu „Maestru și Margarita”, care este în repertoriul nostru din1999 și probabil că acest spectacol a făcut o punte de încredere între ei și noi.
După spectacolul „Ciuleandra” pe care l-am jucat în ianuarie la Tiraspol ni s-a propus să participăm la „Mărțișorul” lor – organizează și ei un „Mărțișor”, eu nu știam. Un „Mărțișor” în care ar fi și o trupă de la Chişinău. Ei văzuseră „Nunta” lui Cehov la noi cu altă ocazie și au propus acest spectacol și iată că noi îl vom juca la Tiraspol pe 7 martie la ora 18.00.
Dar acest spectacol nu este totuși cel mai important. Cel mai important este că noi mergem pe un proiect foarte interesant de colaborare – să montăm un spectacol împreună – Satiricus și trupa teatrului de la Tiraspol. Și, al doilea proiect, s-a acceptat practic să montăm un spectacol în română – ei zic că în moldovenească. Lucrăm de vreo șase ani la acest proiect. Adică foarte încet. Acum deja am ajuns la autor. Autorul va fi Vasile Alecsandri. Regizorul va fi de la Tiraspol – este un tânăr foarte talentat, Dumitru Ahmadiev, foarte deschis prin felul lui de a fi. Îl interesează îndeosebi arta. Și ei singuri au spus că au foarte mulți vorbitori de română, s-au convins cu spectacolele noastre că au și spectatori și de ce nu ar avea un repertoriu un astfel de spectacol?
Eu cred că se va întâmpla în acest an. Și important e să nu ne încurce politicienii. Știți, cel mai bine iese când noi rezolvăm problemele la nivel de artiști. Cum încerci să rezolvi prin ministere sau departamente, apar piedici o sumedenie.”
Europa Liberă: Dar cum faceți să nu treceți în aspectul politic? Pentru că însăși prezența Dvs. la Tiraspol, simbolismul pieselor pe care le jucați, faptul că sunt în română și sunt solicitate de un public atât de numeros – inclusiv și aceste lucruri au o conotație simbolică care pot să ducă spre politic.
Sandu Grecu: „E posibil să ducă pentru unii…Dar știți, noi mai mult am mers pe proiecte, pe colaborări. E greu pentru un teatru să stea închis într-o găoace, doar în Transnistria, așa se produce chiar și o pierdere a calificării.”
Europa Liberă: Până la urmă, arta este dincolo de frontiere…
Sandu Grecu: „Ei au venit la noi, eu le-am organizat și ei au jucat, de vreo patru ori. Și ne-am înțeles că vor veni în luna aprilie tot cu patru spectacole, foarte bune, montate de regizori invitați din Sankt-Petersburg, din Moscova, regizori cu nume. Și veți vedea că va fi chiar un eveniment, mai ales că și actorii sunt foarte buni.”
Europa Liberă: Unde sunt de fapt frontierele dintre cele două maluri ale Nistrului?
Sandu Grecu: „Știți unde se află frontierele? Ele se află în acele hotărâri care stau pe masa politicienilor și de la noi, și de partea cealaltă. Eu cred că nu există nicio frontieră – nici de partea stângă a Nistrului cetățenii nu o doresc, și nici de partea dreaptă. Doresc politicienii aceste frontiere. Eu cred că s-a produs o greșeală enormă în 1992. Eu cred că a lipsit maturitatea politică. Chiar dacă au fost înscenări, provocări, totuși se putea atunci să nu se permită dezastrul.”
Europa Liberă: Regizorul Sandu Grecu, directorul Teatrului Satiricus de la Chişinău, care își așteaptă pe 7 martie spectatorii la Tiraspol la spectacolul „Nunta” după piesa lui Anton Cehov.
***
Europa Liberă: Doamnelor și domnilor, aici se încheie această ediție a emisiunii Dialoguri transnistrene. Prezentatoarea ei, Lina Grâu, vă mulțumește pentru atenție şi vă dorește toate cele bune. Aici e Radio Europa Liberă.
