În România, se discută de multă vreme despre o lege a salarizării unitare a bugetarilor, care ar trebui să reducă discrepanțele și să asigure același salariu pentru aceeași muncă și responsabilitate. Ministrul Muncii, Olguța Vasilescu, a vorbit despre o mărire treptată a salariilor celor care lucrează la stat, dar intenția autorităților nu este lipsită de complicații.
În vreme ce ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, anunța că salariile se vor dubla, fără să pară că știe exact despre ce ar fi vorba, ministerul de Finanțe a blocat toate posturile vacante din instituțiile bugetare și a suspendat toate avansările în funcție pentru a reduce în acest fel cheltuielile pe care PSD le-a promis în campania electorală. Există, așadar o oarecare panică la guvern, că nu vor exista fonduri suficiente pentru acest an, mai cu seamă că Fiscul a strâns cu aproape 1% mai puțini bani în primele două luni ale acestui an, față de perioada similară a lui 2016.
Guvernul român se află într-o ecuație complicată, fiindcă e aproape imposibil ca în următorii patru ani, la o creștere a Produsului Intern Brut în jur de 20 la sută să se poată da salarii cu 40% mai mari și pensii care să crească în medie cu 60%. În paralel, guvernul a prevăzut scăderea impozitelor pentru salariile mici și alte tăieri de taxe, care să facă lucrurile și mai greu de pus în practică. Azi premierul a spus, încercând să-i împace pe cei care visau la o creștere rapidă la veniturilor, că dacă ar fi după el ar crește salariile imediat de trei ori, dar că în situația dată mărirea va avea loc în următorii patru ani.
La o zi după ce ministrul muncii, Lia Olguța Vasilescu, anunțase că urmează dublarea salariilor bugetarilor, aceasta a revenit și a explicat că ar fi vorba despre o creștere medie de 56% până în 2021. Au început, între timp, și discuțiile cu sindicatele asupra acestor creșteri care vor fi făcute în cadrul legii salarizării unitare, pe care au promis-o guvernele din ultimii cinci ani. Spre exemplu, un portar de la ministerul de Interne ar trebui să câștige la fel cu portarul unui spital sau al unei școli. Sindicatele din domeniul sanitar s-au arătat încântate de propunere, dar sindicaliștii din Poliție au anunțat deja că pregătesc un marș de protest fiindcă măririle calculate se vor adăuga la nivelul salarizării din 2009, ceea ce însemnă că pentru ei totul va rămâne pe hârtie.
După creșterea salariului minim pe economie, lefurile bugetarilor au devenit mai mari decât ale celor care lucrează în mediul privat. Un studiu recent arată că în sectorul privat se estimează creșteri salariale în 2017 în medie de 4%, în vreme ce bugetarii așteaptă măriri de până la 20%. În acest fel, sectorul de stat va deveni mult mai atractiv. Era și până acum, datorită stabilității, la care se vor adăuga și beneficii salariale, pe care guvernul român le va aplica fără să facă niciun fel de restructurări sau analize sectoriale. Discrepanța dintre mediul privat și cel bugetar sugerează un dezechilibru între cei care mențin motorul economic și care aduc plus valoare și ceilalți, care cheltuie ceea ce produc primii. Firește că medicii și profesorii aveau salariile prea mici, la fel și mulți birocrați. Întrebarea care se pune este dacă nu cumva odată cu măririle salariale n-ar fi fost necesară și o reformă în domeniul administrației publice.
Potrivit proiectului de lege prezentat sindicatelor de ministrul muncii, cea mai mare majorare va fi aplicată pentru gradul de soldat în ministerul Apărării, cu 267%, în vreme ce creșterile cele mai mici vor fi între 1 și 5% pentru funcțiile de chestor principal de poliție sau de comisar șef în cadrul ministerului de Interne.
