Democrații reprezentați de Vlad Plahotniuc au anunțat că vor iniția procesul de trecere la sistemul de vot uninominal la alegerile parlamentare din 2018. Inițiativa legislativă a stârnit discuții controversate în mediul politic, dar și al societății civile.
Europa Liberă: Cu şanse sau fără şanse această modificare a sistemului electoral în Republica Moldova? Cine pierde? Cine câştigă?
Alexandru Oleinic: „În 26 de ani de reforme, care au fost implementate în Republica Moldova, cam toate au avut eşec. Şi eşecul îl simte astăzi fiecare cetăţean în Republica Moldova. Reforma politică, mai ales cea electorală, e necesară de zece ani de zile. Dar implementarea tuturor modificărilor în Codul Electoral care au fost în ultimii zece ani de zile au fost conjuncturale. Desigur, problema listelor şi selectarea candidaţilor pe liste de partid tot timpul a fost problemă de discuţii. Şi cel mai important, problema responsabilizării partidelor faţă de alegătorul care îşi dă votul pentru un partid sau altul. De aceea, la prima vedere sistemul uninominal ar avea ca scop o responsabilizare a candidaţilor faţă de alegătorul direct. Dar noi trebuie să ne dăm bine seama că avem o ţară parlamentară, forul legislativ este organul care elaborează şi implementează cadrul legislativ. De aceea, activitatea Parlamentului, în primul rând, este bazată pe consensul politic care va fi în Parlament. Consensul politic este format de către fracţiunile parlamentare. Aici vom putea noi forma majoritatea parlamentară pentru activitatea unui Parlament funcţional, din 101 deputaţi pe uninominal? De aceea noi, Partidul Popular din Republica Moldova, suntem pentru sistemul mixt. La etapa aceasta, care este o încercare pentru Republica Moldova, noi credem că, dacă 50% am organiza alegerile pe circumscripţii uninominale, unde cetăţeanul ar avea posibilitatea să-şi aleagă deputatul, să-şi aleagă reprezentantul în forul legislativ suprem, dar 50% ar merge pe listele de partide, ar crea o bază pentru funcţionalitatea Parlamentului, pentru formarea fracţiunilor parlamentare. Şi acesta ar fi un prim pas pentru reforma politică atât de mult aşteptată în Republica Moldova.”
Europa Liberă: Dar atât voci din România, cât şi din Ucraina, vorbesc despre propriile experienţe, spun că e un grad mare de corupere politică alegerea deputatului pe circumscripţie uninominală.
Alexandru Oleinic: „Nu trebuie experienţa Ucrainei sau a României, avem experienţa Republicii Moldova, unde deputaţii din listele partidelor, câte 15-20, au plecat de la un partid la altul. Chiar recent comuniştii, 14 deputaţi au ieşit de pe listele unui partid şi au devenit independenţi. Dacă vorbim de aşa fel de responsabilizare, atunci chiar experienţa uninominală putem să vorbim după experienţa altor ţări, dar experienţa listelor de partid o vorbim după experienţa noastră, pe care o avem în Republica Moldova. Orice reformă are şi plusuri, şi minusuri. Unicul lucru este clar pentru Republica Moldova, că reforma clasei politice este necesară, absolut. Responsabilizarea prin circumscripţiile uninominale ar fi mai mare. Unica problemă este funcţionalitatea Parlamentului, care trebuie să fie asigurată prin sistemul mixt la etapa aceasta, pentru a verifica care este funcţionalitatea sistemului uninominal şi care este responsabilitatea partidelor faţă de candidaţii în deputaţi în formarea Parlamentului.”
Europa Liberă: Dumneavoastră cum aţi înţeles, deputatul de circumscripţie se va supune tot partidului său?
Alexandru Oleinic: „Absolut. Partidele înaintează în fiecare circumscripţie candidații. Partidele politice rămân funcţionale şi responsabile.”
Europa Liberă: Şi cum să se descurce alegătorul că acea persoană care va dori să obţină mandatul de deputat nu va sluji partidului, dar cetăţeanului?
Alexandru Oleinic: „Va exista şi mecanismul de revocare a deputatului.”
Europa Liberă: Domnule Oleinic, e mult mai greoi acest mecanism.
Alexandru Oleinic: „Cel mai greoi e lista, când oamenii votează listele din care nu cunosc absolut cine e candidatul cu numărul 51 sau 23, dar îi cunosc numai pe primii doi din lista partidelor. Şi aceasta este, cred, cea mai mare greşeală.”
Europa Liberă: Vă întrebam care e certitudinea electoratului că acel deputat va apăra interesele cetăţeanului şi nu interesele şefului de partid?
Alexandru Oleinic: „Până la urmă, partidul iese în faţa cetăţenilor cu programele. Partidul îşi expune viziunile la programul de dezvoltare a ţării. Partidul vine cu programul în faţa cetăţeanului în fiecare circumscripţie.”
Europa Liberă: Şi nu vor corupe alegătorii aceşti potenţiali candidaţi pentru deputăţie?
Alexandru Oleinic: „Eu sunt convins că în fiecare circumscripţie cetăţeanul mai degrabă poate să-şi selecteze candidatul, decât lista partidului. Poziţia noastră este că noi avem nevoie stringent de o reformă politică, dar etapa principală este sistemul electoral mixt, care ar garanta şi funcţionalitatea Parlamentului, şi reprezentativitatea, şi responsabilitatea candidaţilor din teritoriu.”
Europa Liberă: Cât de curată va fi următoarea componenţă a Legislativului din 2018, dacă se aplică acest sistem electoral?
Alexandru Oleinic: „Teama unor analişti şi experţi care spun că, coruperea în secţiile uninominale va fi foarte mare este prematură. Fiindcă eu nu cred că un candidat, de exemplu, din Chişinău va merge la Edineţ, unde nu îl cunoaşte nimeni şi va fi înaintat, şi ales pe listă de partid de către cetăţenii din circumscripţia Edineţ, de exemplu.”
Europa Liberă: Va fi altfel? Partidul va identifica persoane în teritoriu care au cea mai mare popularitate şi autoritate şi va încerca să convertească acea persoană, să o atragă de partea formaţiunii respective.
Alexandru Oleinic: „Dacă noi credem că toată lumea care are autoritate şi capacitate din teritoriu poate fi convertită tot aşa ca cei 14 comunişti, atunci noi nu avem clasă politică în Republica Moldova, dar avem nişte profitori. Eu nu cred că aceasta este aşa. Noi trebuie să credem în cetăţeanul Republicii Moldova şi în alegerea corectă a lui.”
