O evaluare a mediului de afaceri regional în Republica Moldova realizată în premieră de Institutul Viitorul arată că municipiile Chişinău şi Bălţi sunt cele mai competitive regiuni ale ţării. În jumătate din raioanele Republicii Moldova indicele mediului de afaceri e sub media pe ţară. Raioanele Cantemir, Leova şi Teleneşti au cel mai slab potenţial economic, prin urmare, nu sunt atractive pentru investitori. Relatează Alla Ceapai.
Capitala Republicii Moldova dispune de infrastructură dezvoltată, aici este absorbită forţa de muncă calificată, iar salariile în mediul privat sunt relativ bune. Iată de ce activitatea economică a ţării este concentrată în special în Chisinău. Mediul privat se simte într-un minim confort şi pare să se fi adaptat la dificultăţile ce ţin de birocraţie excesivă, corupţie şi taxe locale mari, spune autorul studiului, expertul Ion Butmalai de la Institutul „Viitorul”. Decalajul dintre capitală şi celelalte regiuni este unul foarte mare, constata expertul pornind de la o grilă de analiză relevantă. Produsul Intern Brut (PIB) al capitalei depăşeşte de patru ori cel al majorităţii raioanelor. Un potențial de creştere economică se atestă şi în regiunile unde există zone economice libere cum ar fi Bălţiul sau Ungheniul. Aproape fiecare al doilea raion poate fi considerat mai curând subdezvoltat şi neatractiv pentru mediul privat. În raionul Şoldăneşti, de exemplu, mediul de afaceri este reprezentat în proporție de 90 la sută de către gospodăriile ţărăneşti. Asta înseamnă şi un potenţial fiscal pe măsură. Cum s-a format prăpastia dintre centrul ţării şi regiuni? Si-au facut efecutl mai mulţi factori, spune expertul Ion Butmalai, de la direcţionarea investiţiilor publice în special în regiunile mai dezvoltate şi repartizarea lor pe criterii politice şi până la migraţia care este mai pronunţată în provincie. Concluzia expertului Ion Butmalai este că politicile publice ale statului nu sunt orientate eficient spre dezvoltarea regională:
„Actualul model de creştere economică fără dezvoltare este bazat în mare parte pe deservirea consumului intern care este alimentat în mare măsură de migraţiune şi remitenţe. Acest model nu mai este actual pentru Republica Moldova, dar fiind faptul că remitenţele scad, iar migraţia se transformă deja în imigraţie cu toate consecinţele de rigoare. Moldova are nevoie de schimbarea modelului de dezvoltare care trebuie să fie bazat pe creştere economică incluzivă, prin dezvoltarea sustenabilă şi uniformă a tuturor regiunilor.”
La evenimentul găzduit de Institutul Viitorul au participat mai mulţi primari din diverse regiunii ale ţării. Reprezentanţi ai regiunilor care se regăsesc în fruntea clasamentului realizat de experţii s-au lăudat cu finanţările pe care au reuşit să le atragă inclusiv de la stat şi ce proiecte au realizat. Un cu totul alt tablou l-au descris decidenti din raioanele considerate subdezvoltate. Unul din ele este şi Raionul Cimişlia. Gheorghe Răileanu, primarul liberal democrat al oraşului Cimişlia, a spus că politizarea excesivă şi corupţia împiedică dezvoltarea:
„Vedem că centrul nu urmăreşte nimic. Cel puţin să ne dea posibilitate să ne mişcăm, să facem ceva. Nu suntem ascultaţi. Este o dictatură de sus. Cineva foarte rigid rezolvă toate problemele. Din 2008 ne ocupăm de parcul industrial din Cimișlia. Am elaborat toată documentaţia de proiect. Avem informaţie că de la bun început se spunea că nu o să primim bani pentru că primarul nu e de la partidul care trebuie. Am depus eforturi, am mobilizat bugetul local. şi până la urmă iată care este rezultatul acestei iniţiative. Administraţia publică centrală prin politizare şi corupţie stârpeşte din faţă oric e iniţiativă locală. În afară de această selectează oameni docili în toate funcţiile, peste tot.”
Argumente şi critici similare au fost formulate şi de vicepreşedintele Congresului Autorităţilor Locale, Viorel Furdui. Reprezentanţi ai ministerului dezvoltării regionale prezenţi la eveniment au dat asigurări că reforma administraţiei publice ar urma sa puna capăt tuturor relelor. Primarii au regretat că se cunoaşte foarte puţin despre preconizata reformă şi ajustările legislative orizontale ce vor trebui operate.
